| |
02-10-2004
Aloe vera, planta sănătății
Deși medicina populară i-a redescoperit proprietățile abia în ultimele decenii, Aloe vera este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute de om. Vechii greci o foloseau pentru vindecarea a numeroase boli interne sau externe, egiptenii o foloseau pentru regimurile de întreținere a frumuseții și pentru îmbălsămarea morților, iar medicina chineză o numea "medicamentul armoniei". Rușii numesc această plantă "elixirul longevității", iar indienii americani o cunoșteau ca fiind "vindecătorul tăcut". Medicii antichității, Dioscoride și Plinius prețuiau foarte mult proprietățile terapeutice ale acestei plante. În acele vremuri, în Europa, sucul de aloe costa foarte mult. Se spune ca, din cauza aloei, Alexandru Macedon a încercat să cucerească o insulă pe care se cultiva această plantă din care băștinașii făceau un suc cu proprietăți tămăduitoare
Plantă asemănătoare cactușilor, Aloe vera crește în zonele fertile cu climă caldă. Din cele aproximativ 200 de specii de aloe, o parte sînt apreciate mai mult ca plante decorative, dar celebritatea de plantă vindecătoare i-a revenit speciei "Aloe barbadensis miller", cunoscută, în special, ca "Aloe vera". Ca o confirmare actuală a proprietăților terapeutice, cunoscute de mii de ani, oamenii de știință au evidențiat o parte din efectele curative remarcabile ale acestei plante.
O minune care durează numai două ore
Aloe vera conține un complex extraordinar de bogat de substanțe, din care două sînt cele mai importante: aloina situată imediat sub coaja frunzei, un lichid galben lăptos, cu gust amar, folosit de secole ca laxativ (utilizat sub forma de praf) și gelul de aloe un lichid vîscos situat în interiorul frunzelor.
Principalul dezavantaj care a făcut ca folosirea aloei să nu fie atît de răspîndită pe cît este de eficientă în tratarea atîtor afecțiuni, a fost instabilitatea accentuată a gelului extras din frunze. După tăierea unei frunze, sucul obținut prin stoarcerea acesteia se oxidează foarte rapid (dacă nu este prelucrat în decurs de două ore), pierzându-și din calitățile curative (95 la sută din principiile active sînt oxidate și atacate de microorganisme). Acest fapt a făcut ca utilizarea aloei să fie limitată numai la zonele unde planta crește în mod natural. Cu toate acestea, tradițiile diferitelor popoare menționează efectul vindecător extraordinar al plantei de aloe și oferă metode empirice de conservare a principiilor active conținute în plantă.
Proprietăți terapeutice
Aloea este un dezintoxicant natural care stimulează imunitatea organismului. Conține șase agenți antiseptici și este un excelent analgezic natural. Acționează ca un antiinflamator natural și accelerează vindecarea prin creșterea afluxului de sînge în piele. Stimulează refacerea țesuturilor afectate, funcția celulelor nervoase și regenerarea celulelor postoperator. Are remarcabila proprietate de a penetra țesuturile în profunzime, substanțele conținute reușind să treacă prin toate straturile pielii. Această însușire o face extrem de eficientă în cosmetică. Alifiile cu aloe dau umiditate pielii, protejează împotriva arsurilor de soare, a înțepăturilor de insecte, a tăieturilor și sînt eficiente în tratarea acneei și a psoriazisului.
Aloea este, în același timp, un foarte eficient bactericid, fungicid și antiviral, fară a avea efecte secundare. Datorită conținutului crescut de vitamine, enzime, minerale și aminoacizi, este folosită și ca supliment nutrițional. Preparatele cu aloe sînt de ajutor persoanelor cu sistem imunitar slăbit: oameni în vîrsta, pacienți cu cancer sau SIDA. În general, influențează pozitiv toate procesele patologice însoțite de o deficiență imunitară. Stimulează capacitatea vizuală și procesele metabolice, dă energie organismului. Ajută la refacerea organismului după intoxicații și după iradieri.
Leacuri populare cu aloe
Medicina populară românească recomandă un remediu naturist din aloe macerată în miere și vin, remediu folosit cu succes în numeroase afecțiuni digestive și ca revitalizant în diferite tipuri de convalescențe. Pentru acest preparat, frunzele de aloe (recoltate numai de la plante în vîrstă de 3-6 ani, neudate timp de 5 zile) se taie mărunt sau se trec prin mașina de tocat carne, apoi se combină într-un vas de sticlă după următoarea rețetă: 2 părți frunze mărunțite, 3 părți miere de albine polifloră și o parte vin roșu sau suc de lămîie. Se omogenizează bine amestecul, se toarnă într-un borcan care se acoperă cu capac și se pune la macerat timp de o săptămînă, la loc întunecos, răcoros și uscat (de regulă la frigider). Are o valabilitate de 4-6 săptămîni. Se ia cîte o lingură de către adulți și o linguriță de către copii, de 2 ori/zi, cu o oră înaintea meselor principale. Cura se ține timp de 2-4 săptămîni. După 2 săptămîni de întrerupere, cura poate fi reluată. Pe timpul curei se elimină grăsimile, conservele, alcoolul, carnea, ouăle și laptele din alimentație.
La fel de utilizat este și sucul proaspăt de aloe. Acesta, în doze mici, trezește pofta de mîncare și îmbunătățește digestia. O doză prea mare are însă acțiune purgativă puternică. (C.I.)
-
vanzare aloie
de (f...u@yahoo.com) la data de vineri, 18 ianuarie 2008
am aloie si vreau sa vand
|
|
|