Iași, 1949. Iulia și Iosif Ligeti erau preocupați să realizeze un prim spectacol de păpuși, la început cu o trupa particulară, apoi cu sprijin de la stat. Și așa a "urcat" pe scenă "Peștisorul de aur" după A.S. Pușkin, spectacolul fondator. La 1 Martie 1950 a fost creat, prin decizia Comitetului Provizoriu al Comunei Urbane Iași, Teatrul de Păpuși de Stat. Avea 10 angajați. Slujea drept sediu un fost cinematograf, "Dacia", din Curtea Bisericii Catolice. Adevăratul întemeietor al trupei a fost profesorul și regizorul Manole Al. Foca, profesor de filosofie și dicție la Conservatorul ieșean. Din prima generație de actori îi regăsiți și astăzi, la "Luceafărul", pe Constantin Brehnescu, "convertit" la regie, Nicolae Brehnescu, Ion și Simona Agachi.
Străinătatea în loc de sediu
În 1973 începea seria deplasărilor în străinătate ale teatrului. În lipsa unui spațiu adecvat "acasă", pe malul Bahluiului, Franța, Ungaria, Iugoslavia, Italia, Germania, India, Pakistan, Iran, Siria, Iordania au fost țări în care actorii teatrului pentru copii de la Iași au susținut recitaluri. Au fost experiențe fericite, de viață și de profesie, dar și nefericite, prețul ieșirilor din țară fiind presiunile, declarațiile și semnăturile.
Tot în l973 titulatura instituției se schimba în Teatrul pentru Copii și Tineret. O nouă generație de actori s-a format atunci, printre ei aflîndu-se Doina Iarcuczewicz, Liviu Smîntînică, Cristina Anca Ciubotaru, și mai apoi Liliana Mavriș, Viorel Vîrlan, Toma Hogea, Gigi Șfaițer. Cu ei au lucrat regizorii Natalia Dănăilă și Constantin Brehnescu, scenografa Axenti Marfa și o serie lungă de prestigioși colaboratori din țară.
Cutremurul din '77
În 1977, din cauza avarierii clădirii, sediu al teatrului va fi, pentru zece ani, Casa Tineretului. Nevoia construirii unui nou teatru s-a acutizat, determinînd conducerea teatrului să facă demersuri – memorii peste memorii – pentru construirea unui nou sediu, într-o vreme în care cuvîntul "teatru" era aproape interzis. Permisă era sintagma "sală de spectacole", iar "chichirezul" acesta a fost dezvăluit de prim-secretarul Ion Iliescu. "El a făcut toate demersurile posibile pentru a demara această construcție, din niște fonduri-minune ale Comitetului Județean. După plecarea lui Ion Iliescu la București, am luptat cu alți cinci prim-secretari și de fiecare dată o luam de la zero", își amintește acum regizorul Constantin Brehnescu. Argumentele invocate atunci de Ion Iliescu au ținut la cele două cabinete de la București: explozia demografică de la Iași, nevoia unei "săli de spectacole"...
Discreția și animatorii
Lucrările pentru noul sediu, demarate în 1977, au durat zece ani. "Au pus umărul, într-o discreție totală, nu doar oamenii de cultură din Iași, ci și constructorii, directori ai unor întreprinderi, maistrul de șantier, inginerii care au fost niște animatori fantastici ai acestei idei. Au făcut economii de la celelalte alte lucrări, ca să poată fi ridicat teatrul", mărturisește fostul director al instituției, Natalia Dănăilă.
Astăzi, teatrul își are sediul într-o clădire ultramodernă, unică în România și rară în Europa, care dispune de două săli de spectacole, cea mare cu 450 locuri, cea mică avînd 150, săli de repetiții, foaiere ample, ateliere de producție. Inaugurarea ei, la 28 decembrie 1987, a însemnat și completarea denumirii teatrului, pe frontispiciu fiind înscris numele Teatrul pentru Copii și Tineret "Luceafărul". "Prima zi în noul sediu a fost o minune!", exclamă după 20 de ani, dna Dănăilă, în ciuda neajunsurilor vremii. "A trebuit să obțin aprobări peste capul șefilor culturii de la Iași, direct de la București".
Primele spectacole în noile săli au fost Harap-Alb, la sala mare, adaptat pentru scenă de Ștefan Oprea, și Frumoasa din Pădurea Adormită, la sala mică, regizat de Natalia Dănăilă, spectacol care se află și acum pe afiș.
Instituția este și acum finanțată de Consiliul Județean, dar are și venituri proprii. Trupa – aproape 30 de actori, regizori, scenografi etc. – pregătește în fiecare stagiune, în medie, cîte șase noi premiere pe care le vizionează aproximativ 50.000 de spectatori. Ultimii ani au marcat o accentuare a interesului artistic pentru categorii de public mai largi, ca acelea ale adolescenților și tinerilor. "Spectatorii noștri au fost întotdeauna nemaipomeniți, doritori de spectacole și foarte apropiați de teatru, dar cei de azi îmi ar și mai aproape de mesajul teatrului. Chiar și cei mai mici ascultă cu înțelepciune...", ne-a mai spus Natalia Dănăilă, cea care semnează scenariul și regia spectacolului "Căsuța din valiză", prezentat astăzi, de la ora 10, la sala mică."
Poveste de iarnă
Au fost odată ca niciodată Peștișorul de Aur, Mamușca, Papușca, Dănilă Prepeleac, Cocoșul supărat pe Boierul care i-a luat Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Sînziana și Pepelea, Aladin cu Lampa Fermecată, Chirița, Călin Nebunul, Regele Otakar și Prințul Dalibor, Brotăcelul, Elefănțelul curios, Căluțul năzdrăvan și cîțiva actori pasionați care își căutau o casă. Într-o bună zi din iarna anului 1987, Peștișorul de Aur le-a împlinit dorința și i-a poftit în casă nouă. De bucurie, ei au început să se joace, să cînte și să danseze. Copiii au auzit despre aceste întîmplări nemaivăzute și au venit la casa păpușilor, s-au împrietenit cu ele și de atunci rîd și plîng împreună, fac tot felul de jocuri și jucării, de li s-a dus vestea peste mări și țări. Și pentru ca păpușile de cîrpă să prindă viață, iar copiii să-și trăiască din nou și din nou copilăria, stă de veghe Luceafărul eminescian. Ca într-o frumoasă poveste de iarnă, în Casa Păpușilor și Părinților lor din Iași, pe strada cronicarului Ureche..." (Ioan Holban, directorul Teatrului pentru Copii și Tineret "Luceafărul")
O întreagă zi a spectacolelor
Astăzi, aniversarea va fi marcată cu o întreagă serie de evenimente: • ora 10, la sala mică - premiera Căsuța din valiză, un spectacol de Natalia Dănăilă • ora 11 (foaier) -– momentul oficial: vernisarea expoziției Lumea într-o scenografie; lansarea DVD-ului Peștișorul de aur – spectacol fondator (prezintă prof. univ. dr. Sorina Bălănescu); prezentarea calendarului Luceafărul 2008 (cu imagini din spectacolele ce configurează repertoriul curent) • ora 12 (sala mare) – Tinerețe fără bătrînețe după Petre Ispirescu (regia Constantin Brehnescu, scenografia Rodica Arghir)• ora 17 (sala mică) – proiectul dramatIS (promovarea textelor de tineri autori ieșeni) Ochiul străzii de Florin Lăzărescu; debut Atelier de inițiere în scriere dramatică (6 și 7 decembrie, ora 17; 8 decembrie – ora 11). Participă Florin Lăzărescu, scriitor, Anca Maria Rusu (conf.univ. dr. Universitatea "Al.I. Cuza"), Oltița Cîntec (critic de teatru, doctor în Teatrologie, directorul artistic al Teatrului "Luceafărul") • ora 18 – club Blackout Sectorul S de Emanuel Pârvu (asocierea Teatrului "Luceafărul" cu proiectul CIRTITA, coordonat de medicul Tudor Ciuhodaru (UPU - Spitalul Clinic de Urgențe Iași); ora 19 -– la sala mare, Ninge pe Moldova concert susținut de formația "Sintex". Vă invităm să fiți alături de noi și de această dată!", este îndemnul semnat de directorul adjunct artistic al Teatrului "Luceafărul", Oltița Cîntec.
• • •
Povestea pare fără sfîrșit. Se reia cu fiecare spectacol, cu atît mai mult cu cît spectatorii sînt acolo și așteaptă să slobozească aplauzele.
Gina Popa