Ziua dedicată zeului vegetației, protector al vitelor, cailor, holdelor, viilor și livezilor se numește Armindeni în popor și este celebrată în fiecare an pe 1 mai. Numită și Ziua pelinului sau Ziua bețivilor, 1 Mai semnifică, în tradiția populară, începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin.
Armindenii se serbează pentru odihna pămîntului, pentru ca acesta să dea roade bune și, mai ales, pentru sănătatea vitelor. Mai există încă tradiția petrecerilor la iarbă verde, a serbărilor cîmpenești, stropite din belșug cu vin pelin. De fapt, vinul pelin este unul dintre elementele centrale ale ritualurilor acestei zile. De Armindeni sînt ecouri ale unei sărbători viticole, îndreptate mai ales către conservarea vinului vechi. Sărbătoarea se ține pentru ca vinul de anul trecut "să nu facă flori" și să fie protejat astfel prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul.
Considerat plantă miraculoasă, pelinul este purtat la pălărie, în sîn, era pus pe mese și în paturi pentru a alunga duhurile rele.
Armindeniul este, de fapt, o ramură verde sau un pom curățat de crengi pînă aproape de vîrf și împodobit cu flori și spice de grîu, simbolizînd un vechi zeu al vegetației, care proteja recoltele și animalele. Ramura este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă pînă la seceriș. Din lemnul Armindeniului se face foc atunci cînd se coace prima pîine făcută din făina grîului nou.
De Armindeni există obiceiul împodobirii cu ramuri verzi a stîlpilor porților și caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor și în alte anexe ale gospodăriei. Obiceiul este vechi și derivă din Nou Testament. Se spune că evreii, voind să-l prindă pe Iisus Hristos, au pus ca semn înaintea locuinței lui o ramură verde. Dimineața, mergînd spre casa unde au lăsat semnul, au văzut că toate casele aveau ramuri verzi și n-au mai putut găsi semnul.
Armindeniul este și sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mîna pe coarnele boilor și nu se înjugă animalele, existînd credința că altfel dobitoacele vor pieri. Sărbătoarea este respectată și de podgoreni pentru ca viile să le dea rod bogat. De Armindeni are loc și Băutul Mărțișorului, o petrecere cîmpenească ocazionată de scoaterea mărțișorului agățat în piept, în pomi sau legat la mînă în ziua Dochiei (1 martie). La ospăț se mănîncă miel fript și se bea vin pelin pentru înnoirea sîngelui și sănătatea oamenilor. De Armindeni, femeile nu frămîntă pîine, că altfel mucezește, și merg pe cîmp să caute ierburi de leac. În popor, pelinul adunat de 1 mai era un leac apreciat în tratarea malariei, durerilor de stomac, umflăturilor și bolilor de ochi. Oamenii nu muncesc, spunînd că nici rîndunelele nu-și lipesc cuibul în această zi. Petrec și speră că vor avea o vară cu vreme frumoasă, iar ziua de Armindeni le arată acest lucru: dacă plouă în Ziua Pelinului, va mai ploua încă 40 de zile.
