17-05-2007 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Astenia de primavara, "vlaguiala" de la inceputul verii  Este cunoscuta legatura intre factorii climatici si starea de sanatate a organismului uman, iar schimbarea anotimpurilor presupune diverse modificari climaterice care au urmari negative asupra functionarii diverselor sisteme din corpul omenesc. Caracterizata printr-o oboseala fizica si psihica, printr-o scadere a elanului vital, cu tendinta diminuarii activitatii, aceasta stare de "vlaguiala" generala, care prezinta exact caracteristicile asteniei, apare la trecerea de la temperaturile mai scazute ale lunilor martie si aprilie la canicula din mijlocul zilelor de mai. Acum, cind parca nu mai exista primavara, cind trecerea de la temperaturile scazute la cele ridicate, toride chiar, se face aproape instantaneu, din iarna intrind direct in mijlocul verii, astenia isi face simtita prezenta la mult mai multe persoane decit in trecut.    Omul, ca fiinta bio-psiho-sociala, este integrat in mediul natural si este direct influentat de acesta. Schimbarile climatice aduc automat schimbari in homeostazia, in echilibrul organismului, atit in plan corporal, cit si psihic. In aceasta categorie se inscriu trecerile de la un anotimp la altul, in rindurile carora secventa iarna-primavara ocupa un loc deosebit. Dupa o perioada lunga de absenta a caldurii, cind organismul este nevoit sa consume mai mult decit sa asimileze, natura trece la o revigorare a intregii vieti, iar acest lucru va cere din partea omului o modificare a economiei organismului. Aceasta schimbare se produce cu unele perturbari in echilibrul bio-psihic, dind nastere la asa-numita astenie de primavara. Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Vasile Chirita, director medical al Spitalului de Psihiatrie "Socola" din Iasi, este vorba de un ansamblu de simptome caracterizat printr-o oboseala cronica avind tenta predominant psihica (epuizare si lipsa de mobilizare spre diferite activitati), prin modificari de somn (adormire dificila, caracter neodihnitor al repausului hipnic), prin iritabilitate (o stare nedefinita de incordare, de tensiune, cu incapacitate de relaxare) si chiar prin dureri de cap cu localizare difuza si cu caracter de apasare: "Aceasta tulburare este un caz particular al neurasteniei si este cauzata de adaptarea lenta a organismului, a sistemului nervos, de la o perioada de consum energetic spre una de asimilare. Statisticile arata ca 20-30 la suta din populatia adulta prezinta insomnii, acestea constituind simptomul cel mai deranjant al neurasteniei. De altfel, de aici decurg 45 la suta dintre accidentele rutiere si 50 la suta dintre accidentele de munca. La originea acestor simptome se afla si deficitul in diverse vitamine, a caror carenta se explica prin lipsa aportului de fructe si legume proaspete din perioada sezonului rece". Astenia de primavara este un fenomen natural, care apare in fiecare an si care poate fi mai intensa sau mai atenuata in functie de starea de uzura a organismului. "Un regim de viata echilibrat, cu respectarea alternantei somn-veghe previne o stare de oboseala suplimentara. De asemenea, aportul vitaminic suplimentar este o atitudine judicioasa, care atenueaza simptomele asteniei. La acestea se adauga, bineinteles, trecerea cit mai precoce, la inceputul primaverii, spre alimentatia bogata in vegetale. In concluzie, printr-un regim de viata si un regim alimentar adecvate, printr-un echilibru judicios intre efort si repaus, efectele asteniei de primavara pot fi diminuate si depasite cu usurinta", ne-a mai spus dl dr. Chirita. Deoarece, primavara, organismul este epuizat, lipsit de vitalitate si forta din cauza carentelor alimentare (iarna se consuma multe alimente conservate, cu un aport redus de vitamine si saruri minerale), oricine se resimte odata cu venirea anotimpului cald. "Daca in cazul oamenilor sanatosi, starea de oboseala, de astenie fizica sau mintala este abia simtita, exista si persoane cu o constitutie fizica mai anemica, pentru care venirea primaverii echivaleaza cu starea de oboseala accentuata, de inadecvare. Pe fondul acestei stari, unele boli pot recidiva, cum este cazul ulcerului gastro-duodenal, iar altele se pot agrava, ca de exemplu, nevrozele sau psihozele", ne-a spus dl dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru. Astenia nu este aceeasi cu oboseala dupa un efort fizic sau intelectual, ci apare in urma unei diminuari profunde a resurselor energetice din organism. In acest caz, cele mai mici eforturi epuizeaza resursele fizice, iar starea sufleteasca ce insoteste astenia este modificata in sensul iritabilitatii, indispozitiei si nesigurantei. "Desigur ca astenia de primavara apare si din cauze externe. Primavara, mecanismele psihologice ale fiintei umane se schimba. Ne adaptam la alt stil de viata, ne imbracam altfel, ne bucuram de venirea caldurii, de razele soarelui, ba chiar ne comportam diferit. Intervine o readaptare a organismului la mediul extern, iar faptul ca starea de anemie specifica asteniei de primavara apare si ca o consecinta a influentei astrelor, a Lunii in special, asupra noastra, este incontestabil", a adaugat dl dr. Crumpei. Chiar daca manifestarile asteniei sint neplacute, ele nu trebuie sa ne sperie, pentru ca pot fi combatute printr-o activitate cit mai variata si printr-o alimentatie cu aport de vitamine si minerale. Totusi, nu trebuie sa i se atribuie asteniei de primavara toate eventualele dezechilibre ce se pot resimti in aceasta perioada. Cu alte cuvinte, este necesara o atitudine flexibila fata de propria sanatate, fara complicarea subiectiva a fenomenelor resimtite. Este bine de stiut ca, in aceasta perioada, pot sa apara si viroze ale caror simptome sint asemanatoare celor prezentate in cazul asteniei. Remedii care previn si combat astenia de primavara Pentru combaterea asteniei de primavara nu exista medicamente. Ce s-ar putea prescrie pentru cascat, moleseala si somnolenta? Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, pentru a combate aceste stari, alaturi de o remineralizare si o revitaminizare a organismului prin consumul ridicat de fructe si mai ales de urzici si spanac, fitoterapia ne ofera un ajutor formidabil. Printre alimentele care ajuta organismul uman sa depaseasca aceasta stare de oboseala, intarindu-l si avind un aport considerabil de minerale si vitamine se numara carnea (in special cea de vita), galbenusul de ou, cerealele, spanacul, macrisul (stevia), patrunjelul, varza, hreanul, sfecla rosie, morcovul, prazul, merele, maslinele, ciupercile si nucile. Persoanele obosite, nervoase, cele care sufera de reumatism, guta, boli cardiovasculare, constipatie sau celulita vor beneficia de incontestabile foloase utilizind oricare dintre urmatoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru de apa), din flori de coada soricelului sau cimbrisor. Pentru o cura eficace, se recomanda ingerarea zilnica a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 saptamini. Pentru indepartarea asteniei mai este indicata, zilnic, o cana cu vin de flori de salcim (20 g flori infuzate intr-un litru de vin rosu). • Busuiocul combate eficient caderile de energie vitala si intelectuala. Este un tonic si un energizant cit se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid care opreste toate procesele de uzura din organism, destul de accelerate in aceasta perioada de trecere de la iarna la primavara. Pulberea de busuioc (obtinuta prin sfarimarea inflorescentei si apoi cernerea ei, cite 4 lingurite/zi luate cu apa, timp de doua saptamini - este de preferat ca inainte de inghitire sa se tina sub limba timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasa de inviorare a organismului, usor euforizanta si echilibranta asupra starii psihice, marind capacitatea de control asupra emotiilor, reducind in acelasi timp sensibilitatea la stres. Eficient este si maceratul obtinut prin tinerea busuiocului in apa, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se filtreaza si se bea dimineata, pe stomacul gol. • Contra asteniei si a starii de slabiciune se mai poate prepara o tinctura din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat si un pahar de apa. Se amesteca si se lasa la macerat 10 zile, dupa care se strecoara, se pune in sticle inchise ermetic si se pastreaza la intuneric. Se ia cite o lingurita, de 3‑4 ori/zi, inainte cu jumatate de ora de mesele principale. Efectul psihostabilizant al maghiranului se poate obtine prin luarea pe nemincate a cite unei linguri de pulbere, care, inainte de a fi inghitita cu apa, se tine sub limba timp de 10 minute. • Foarte eficient in combaterea asteniei este si ceaiul de maghiran (2-3 lingurite planta/o cana de apa, infuzie in apa clocotita timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obtine prin tinerea plantei in apa, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore, urmata de filtrare.