03-06-2006 Biblioteca "Stroe Belloescu", emblema arhitectonica a Birladului Construita in urma cu 100 de ani, cladirea in care functioneaza Biblioteca Municipala "Stroe S.Belloescu" este apreciata de muzeograful Nicoleta Arnautu, expert in arta, drept cea mai reprezentativa din oras sub aspect arhitectural-estetic, cit si privind utilitatea publica. Exemplu de civism si implicare voluntara Initiativa construirii unei cladirii cu destinatie de sediu de biblioteca municipala a apartinut filantropului Stroe S. Belloescu, al carui nume institutia il poarta in prezent. Imobilul a fost construit cu banii oferiti de Stroe S. Belloescu, dar pe terenul cumparat de Primarie. "Din documentele care s-au mai pastrat, am aflat ca primarul liberal Nicolae Simion din acea vreme a inteles valoarea si importanta proiectului lui Stroe Belloescu si a decis sa-l sustina. Pentru ca nu dispunea la acea vreme de domeniu public sau privat, ca acum, Primaria a cumparat terenul de la un cetatean. Locul in care se afla cladirea arata clar ca s-a optat pentru cea mai buna zona a orasului, pentru ca imobilul sa se remarce si sa iasa in evidenta. Fara nici o exagerare, in 1909, Casa Nationala, asa cum se numea Biblioteca Stroe S.Belloescu, era cea mai impunatoare cladire din Birlad din punct de vedere estetic. Proiectul a fost conceput in asa fel incit valoarea arhitecturala a constructiei era scoasa in evidenta de zona spatiului verde din jurul imobilului. Un aspect extrem de important il reprezinta acela ca, din punct de vedere cultural, este prima cladire in care a functionat Centrul Cultural al Birladului. Aici a fost sediul bibliotecii, dar si al Muzeului Mixt al Birladului, care in 1914 ia fiinta si devine institutie de cultura specializata. Pina in 1950 cele doua institutii au existat impreuna, ulterior muzeului i-a fost pus la dispozitie un alt spatiu. Astfel, biblioteca si muzeul au fost primele institutii de cultura ale orasului. In imobilul bibliotecii si-au mai avut sediul Societatea Culturala Academia Birladeana, a activat Ateneul si Asociatia Casa Nationala de Cetire Stroe Belloescu. Daca aceasta cladire nu ar fi fost construita prin contributia voluntara a lui Stroe Belloescu, orasul nu s-ar fi putut dezvoltat cultural asa de devreme, ci ar fi trebuit sa mai astepte pina undeva in jurul anului 1960, cind statul a promovat proiecte de infiintare a unor asemenea institutii publice de cultura la nivel national. Stroe Belloescu a fost si este un exemplu de civism si implicare voluntara", ne-a spus Nicoleta Arnautu. O reparatie la 100 de ani Din documentele pastrate nu se mai gaseste actul din care sa rezulte autorul proiectului arhitectural. Se pare ca modelul ar fi fost inspirat dupa proiecte realizate de arhitecti italieni, pentru ca in Romania inca nu exista o scoala de arhitecti in acea vreme. Imobilul este construit pe o suprafata de 300 de mp, intr-un stil neoclasic, specific secolului al XIX-lea, dar si cu citeva particularitati ale arhitecturii din zona Moldovei. Dupa cutremurul din 1986, imobilul a necesitat reparatii de reconsolidare, intrucit structura de rezistenta a fost grav afectata. "A fost anul in care am venit ca director la aceasta institutie. In actul de donatie a cladirii se mentioneaza in mod expres ca destinatia si aspectul arhitectural al cladirii sa nu fie modificate. S-au respectat pina acum intocmai cerintele donatorului. Imobilul are aceeasi infatisare ca acum 100 de ani", ne-a spus directorul institutiei, dna Toni Iosipescu. Totusi, imobilul a fost prevazut cu cosuri inalte pentru evacuarea fumului de la sobele cu lemne. Acestea au fost darimate in 2002, imediat ce cladirea a fost dotata cu o centrala termica pe gaz metan. Spatiul verde dimprejurul cladirii nu este intretinut asa cum ar trebui, iar arbustii decorativi au crescut prea mult si mascheaza aproape in totalitate imobilul. Cu greu mai poti deslusi printre ramurile inverzite aspectul arhitectural. "Treptele de la intrarea in cladire cu coloanele specifice stilului neoclasic, ce-i dau particularitate cladirii, au fost gindite sa fie puse in evidenta de aspectul peisagistic al spatiului verde. Din nefericire, acum cladirea este inghitita de vegetatie. O cladire, pentru a-i remarca frumusetea si valoarea arhitecturala, trebuie vazuta cit mai mult posibil, chiar de la distanta, din toate unghiurile. Lipsa vizibilitatii contribuie la pierderea frumusetii arhitecturale. In acest caz, cladirea bibliotecii este o victima. Pina in 2004, Birladul nu a avut niciodata specialisti in estetica peisagistica, iar consecintele sint vizibile. S-a mai schimbat cite ceva, dar mai este mult de lucru. Am convingerea ca acest aspect sesizat va fi remediat, iar cladirea isi va recapata vizibilitatea", a mai apreciat Nicoleta Arnautu. Emblema orasului Si presedintele Societatii Culturale "Academia Birladeana", dna Elena Monu, considera ca imobilul in care functioneaza biblioteca poate fi considerat emblema arhitecturala a orasului. "Cladirea, ca aspect arhitectural, este unica. Nu este cea mai veche, pentru ca in oras mai exista alte cladiri de patrimoniu, chiar cu o vechime de peste 150 de ani, insa asupra acestora in timp s-au mai facut modificari arhitecturale, pe cind biblioteca are acelasi aspect de acum o suta de ani. De asemenea, daca majoritatea celorlalte cladiri nu mai sint functionabile, biblioteca si-a desfasurat activitatea fara incetare, motiv pentru care este institutia cea mai cunoscuta birladenilor. Toti oamenii de stiinta birladeni ce s-au afirmat in timp la nivel local, national sau international au amintiri legate de aceasta institutie in a carei sala de lectura impunatoare au studiat", a apreciat istoricul Elena Monu. • • • Muzeograful Nicoleta Arnautu este de parere ca exemplul lui Stroe Belloescu ar trebui luat in considerare si urmat de birladenii cu potential financiar, dispusi sa contribuie la imbogatirea patrimoniului cultural cu cladiri de arhitectura moderna, care sa aiba utilitate publica. "Este momentul sa revenim la voluntariat. Trebuie sa ne despartim de vechea mentalitate comunista ca vom primi dintr-un sac comun, care se numeste statul. Gestul filantropului Stroe S. Belloescu a ramas viu si de actualitate in memoria noastra prin existenta si utilitatea cladirii din a carui bani a fost construita. Sub aspect arhitectonic si al importantei culturale Biblioteca Stroe S. Belloescu reprezinta emblema orasului", a conchis Nicoleta Arnautu. Geta Modiga