Când au auzit că vor deveni orășeni, locuitorii din Bucecea au stat în dubii… Aveau blocuri în localitate, bănci comerciale, câteva oficii poștale, chiar și industrie. De ce nu, și-au zis oamenii urbei? Zis și făcut, iar votul lor a consimțit dorința unanimă. Cu toate că mulți nu-i dădeau vreo șansă să reziste noului statut, astăzi totul a intrat pe o linie dreaptă. Oamenii din Bucecea au prestanță de orășeni adevărați.
Infrastructură economică solidă
Astăzi, încet, dar sigur, Bucecea începe să își merite la propriu statutul de oraș, cu toate că locuitorilor nu le-a fost deloc ușor să depășească greutățile impuse de tranziție. Economia care a suferit o lovitură sub centură după falimentarea fabricii de zahăr din localitate face loc pe zi ce trece unor afaceri mici, dar prospere. „Patronii” s-au înmulțit precum ciupercile și fiecare dintre cei întreprinzători și cu spirit de inițiativă a găsit altceva de făcut. Problema acută din punct de vedere social, după declararea localității Bucecea ca oraș, a fost cea a taxelor și impozitelor, mai ales pentru persoanele cu o stare materială precară. Un element cheie care a dus la dezvoltarea localității a fost și faptul că, în comparație cu celelalte orașe nou-înființate, Bucecea beneficiază de o infrastructură economică destul de solidă. Apă curentă, gaz metan și o poziție geografică avantajoasă sunt doar câteva din facilitățile pe care investitorii le iau întotdeauna în considerare când vor să-și deschidă o afacere. Locul fostului complex de creștere a porcilor, Suinprod, nu a rămas multă vreme în ruine ca în alte localități ale județului. A fost luat de ateliere și făbricuțe de o diversitate contrastantă. De la sticlărie, cașcaval, complex de creștere a puilor, până la crose. Aceasta din urmă este de-acum celebră prin crosele de hurley fabricate pentru irlandezi. Deși nu la fel de celebre, celelalte afaceri au și ele locul și meritul lor în contribuția la prosperitatea orașului.
Afaceri prospere
Pe scheletul fostului complex Suinprod și-au dezvoltat afacerea și doi ingineri profilați în industria alimentară. Soții Viorel și Viorica Macoviciuc au înființat acum șapte ani o fabrică de cașcaval. „Pe vremea lui Ceaușescu zona asta, Lunca Siretului, era considerată bazinul de lapte al județului. Pășunea este sănătoasă, iar acum sunt multe vaci Holstein”, ne edifică Viorica Macoviciuc. Acum, după o adresă a Camerei Naționale de Comerț, au fost înștiințați că ocupă locul 44 din cele 561.000 de întreprinderi mici și mijlocii din România. „Am mers pe produse cunoscute deoarece, dacă îi dai un nume nou, nu ți-l cumpără nimeni, chiar dacă e superior calitativ. Noi folosim rețeta pentru Rucăr, Dalia, Penteleu, Argeșel. Facem câte 5 tone pe zi în perioada asta. Vara ajungem să producem și opt tone pe care le distribuim foarte repede", spune Viorel Macoviciuc. Cașcavalul din Bucecea ia adesea drumul către Brașov, Focșani, Alexandria, fiind mai puțin distribuit pe plan local” a povestit întreprinzătoarea.
Cea mai mare problemă a locuitorilor orașului Bucecea este lipsa unui loc de muncă. La o populație de peste 5.000 de locuitori, 700 sunt plecați la muncă peste graniță. Dintre cei rămași acasă, peste 200 sunt beneficiari ai Legii 416. Puțini dintre locuitorii orașului au avut fericirea să se poată angaja la cele 94 de societăți comerciale sau asociații familiale care activează în Bucecea. „Dacă ar fi funcționat fabrica de zahăr, n-am mai fi avut aceste probleme. Dar așa, praful s-a ales de fabrică. Înainte, toată forța economică a orașului era concentrată în jurul acestei fabrici. Acum s-a dărâmat. A fost vândută unei firme din București. Inițial, managerii firmei au spus că vor să facă nu știu ce acolo. Ulterior, au dezmembrat-o. Au tăiat tot și au vândut la fier vechi”, a declarat primarul Andron Țâmpău. Cei care nu se mulțumesc să facă doar prohodul fostei fabrici de zahăr Siretul Bucecea, s-au angajat pe la agenții economici locali. La ieșirea din Bucecea spre Huțani se prefigurează chiar formarea unei mici zone industriale. Există acolo o făbricuță de prelucrare a laptelui și se pare că are mari șanse să fie omologată de către UE.
Oamenii din Bucecea merg înainte, construind o nouă localitate, un oraș înfloritor. Este poate o excepție de la regulă, pentru că restul comunelor botoșănene transformate în oraș au clacat.
Liliana Anuței