18-01-2010 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Bucecea - o victorie de zahar Cand au auzit ca vor deveni oraseni, locuitorii din Bucecea au stat in dubii… Aveau blocuri in localitate, banci comerciale, cateva oficii postale, chiar si industrie. De ce nu, si-au zis oamenii urbei? Zis si facut, iar votul lor a consimtit dorinta unanima. Cu toate ca multi nu-i dadeau vreo sansa sa reziste noului statut, astazi totul a intrat pe o linie dreapta. Oamenii din Bucecea au prestanta de oraseni adevarati. Infrastructura economica solida Astazi, incet, dar sigur, Bucecea incepe sa isi merite la propriu statutul de oras, cu toate ca locuitorilor nu le-a fost deloc usor sa depaseasca greutatile impuse de tranzitie. Economia care a suferit o lovitura sub centura dupa falimentarea fabricii de zahar din localitate face loc pe zi ce trece unor afaceri mici, dar prospere. „Patronii” s-au inmultit precum ciupercile si fiecare dintre cei intreprinzatori si cu spirit de initiativa a gasit altceva de facut. Problema acuta din punct de vedere social, dupa declararea localitatii Bucecea ca oras, a fost cea a taxelor si impozitelor, mai ales pentru persoanele cu o stare materiala precara. Un element cheie care a dus la dezvoltarea localitatii a fost si faptul ca, in comparatie cu celelalte orase nou-infiintate, Bucecea beneficiaza de o infrastructura economica destul de solida. Apa curenta, gaz metan si o pozitie geografica avantajoasa sunt doar cateva din facilitatile pe care investitorii le iau intotdeauna in considerare cand vor sa-si deschida o afacere. Locul fostului complex de crestere a porcilor, Suinprod, nu a ramas multa vreme in ruine ca in alte localitati ale judetului. A fost luat de ateliere si fabricute de o diversitate contrastanta. De la sticlarie, cascaval, complex de crestere a puilor, pana la crose. Aceasta din urma este de-acum celebra prin crosele de hurley fabricate pentru irlandezi. Desi nu la fel de celebre, celelalte afaceri au si ele locul si meritul lor in contributia la prosperitatea orasului. Afaceri prospere Pe scheletul fostului complex Suinprod si-au dezvoltat afacerea si doi ingineri profilati in industria alimentara. Sotii Viorel si Viorica Macoviciuc au infiintat acum sapte ani o fabrica de cascaval. „Pe vremea lui Ceausescu zona asta, Lunca Siretului, era considerata bazinul de lapte al judetului. Pasunea este sanatoasa, iar acum sunt multe vaci Holstein”, ne edifica Viorica Macoviciuc. Acum, dupa o adresa a Camerei Nationale de Comert, au fost instiintati ca ocupa locul 44 din cele 561.000 de intreprinderi mici si mijlocii din Romania. „Am mers pe produse cunoscute deoarece, daca ii dai un nume nou, nu ti-l cumpara nimeni, chiar daca e superior calitativ. Noi folosim reteta pentru Rucar, Dalia, Penteleu, Argesel. Facem cate 5 tone pe zi in perioada asta. Vara ajungem sa producem si opt tone pe care le distribuim foarte repede", spune Viorel Macoviciuc. Cascavalul din Bucecea ia adesea drumul catre Brasov, Focsani, Alexandria, fiind mai putin distribuit pe plan local” a povestit intreprinzatoarea. Cea mai mare problema a locuitorilor orasului Bucecea este lipsa unui loc de munca. La o populatie de peste 5.000 de locuitori, 700 sunt plecati la munca peste granita. Dintre cei ramasi acasa, peste 200 sunt beneficiari ai Legii 416. Putini dintre locuitorii orasului au avut fericirea sa se poata angaja la cele 94 de societati comerciale sau asociatii familiale care activeaza in Bucecea. „Daca ar fi functionat fabrica de zahar, n-am mai fi avut aceste probleme. Dar asa, praful s-a ales de fabrica. Inainte, toata forta economica a orasului era concentrata in jurul acestei fabrici. Acum s-a daramat. A fost vanduta unei firme din Bucuresti. Initial, managerii firmei au spus ca vor sa faca nu stiu ce acolo. Ulterior, au dezmembrat-o. Au taiat tot si au vandut la fier vechi”, a declarat primarul Andron Tampau. Cei care nu se multumesc sa faca doar prohodul fostei fabrici de zahar Siretul Bucecea, s-au angajat pe la agentii economici locali. La iesirea din Bucecea spre Hutani se prefigureaza chiar formarea unei mici zone industriale. Exista acolo o fabricuta de prelucrare a laptelui si se pare ca are mari sanse sa fie omologata de catre UE. Oamenii din Bucecea merg inainte, construind o noua localitate, un oras infloritor. Este poate o exceptie de la regula, pentru ca restul comunelor botosanene transformate in oras au clacat. Liliana Anutei
Evenimentul Regional al Moldovei
editia online de vineri, 03 septembrie 2010
23 vizitatori pe site
 
 Cuprins
EDITORIAL
MOLDOVA
Iasi
Bacau
Botosani
Neamt
Suceava
Vaslui

POLITICA
ECONOMIE
CULTURA
SPORT
RUBRICI
 Suplimente
TRUP&SUFLET
REPORTER
NIMIC IN PLUS
TABLOID
ZIG-ZAG
AUTO
 Top
STIRI DIN TARA
EXTERN
CARICATURI
HOROSCOP
 Utile
Publicitate
Despre noi
Acces postare anunturiAcces postare anunturi
Prima pagina
Prima Pagina Evenimentul
Fata zilei
Fata Zilei
Newsletter
Stiri online, director de ziare

căutare personalizată
 
18-01-2010

Bucecea - o victorie de zahăr

Printeaza articolul Bucecea - o victorie de zahărPrinteaza Recomanda articolul Bucecea - o victorie de zahăr Trimite pe email
Trimite prin Yahoo Messenger articolul Bucecea - o victorie de zahărTrimite pe YM Redimensioneaza

Untitled Document


Bucecea - o victorie de zahăr

Când au auzit că vor deveni orășeni, locuitorii din Bucecea au stat în dubii… Aveau blocuri în localitate, bănci comerciale, câteva oficii poștale, chiar și industrie. De ce nu, și-au zis oamenii urbei? Zis și făcut, iar votul lor a consimțit dorința unanimă. Cu toate că mulți nu-i dădeau vreo șansă să reziste noului statut, astăzi totul a intrat pe o linie dreaptă. Oamenii din Bucecea au prestanță de orășeni adevărați.

Infrastructură economică solidă

Astăzi, încet, dar sigur, Bucecea începe să își merite la propriu statutul de oraș, cu toate că locuitorilor nu le-a fost deloc ușor să depășească greutățile impuse de tranziție. Economia care a suferit o lovitură sub centură după falimentarea fabricii de zahăr din localitate face loc pe zi ce trece unor afaceri mici, dar prospere. „Patronii” s-au înmulțit precum ciupercile și fiecare dintre cei întreprinzători și cu spirit de inițiativă a găsit altceva de făcut. Problema acută din punct de vedere social, după declararea localității Bucecea ca oraș, a fost cea a taxelor și impozitelor, mai ales pentru persoanele cu o stare materială precară. Un element cheie care a dus la dezvoltarea localității a fost și faptul că, în comparație cu celelalte orașe nou-înființate, Bucecea beneficiază de o infrastructură economică destul de solidă. Apă curentă, gaz metan și o poziție geografică avantajoasă sunt doar câteva din facilitățile pe care investitorii le iau întotdeauna în considerare când vor să-și deschidă o afacere. Locul fostului complex de creștere a porcilor, Suinprod, nu a rămas multă vreme în ruine ca în alte localități ale județului. A fost luat de ateliere și făbricuțe de o diversitate contrastantă. De la sticlărie, cașcaval, complex de creștere a puilor, până la crose. Aceasta din urmă este de-acum celebră prin crosele de hurley fabricate pentru irlandezi. Deși nu la fel de celebre, celelalte afaceri au și ele locul și meritul lor în contribuția la prosperitatea orașului.

Afaceri prospere

Pe scheletul fostului complex Suinprod și-au dezvoltat afacerea și doi ingineri profilați în industria alimentară. Soții Viorel și Viorica Macoviciuc au înființat acum șapte ani o fabrică de cașcaval. „Pe vremea lui Ceaușescu zona asta, Lunca Siretului, era considerată bazinul de lapte al județului. Pășunea este sănătoasă, iar acum sunt multe vaci Holstein”, ne edifică Viorica Macoviciuc. Acum, după o adresă a Camerei Naționale de Comerț, au fost înștiințați că ocupă locul 44 din cele 561.000 de întreprinderi mici și mijlocii din România. „Am mers pe produse cunoscute deoarece, dacă îi dai un nume nou, nu ți-l cumpără nimeni, chiar dacă e superior calitativ. Noi folosim rețeta pentru Rucăr, Dalia, Penteleu, Argeșel. Facem câte 5 tone pe zi în perioada asta. Vara ajungem să producem și opt tone pe care le distribuim foarte repede", spune Viorel Macoviciuc. Cașcavalul din Bucecea ia adesea drumul către Brașov, Focșani, Alexandria, fiind mai puțin distribuit pe plan local” a povestit întreprinzătoarea.

Cea mai mare problemă a locuitorilor orașului Bucecea este lipsa unui loc de muncă. La o populație de peste 5.000 de locuitori, 700 sunt plecați la muncă peste graniță. Dintre cei rămași acasă, peste 200 sunt beneficiari ai Legii 416. Puțini dintre locuitorii orașului au avut fericirea să se poată angaja la cele 94 de societăți comerciale sau asociații familiale care activează în Bucecea. „Dacă ar fi funcționat fabrica de zahăr, n-am mai fi avut aceste probleme. Dar așa, praful s-a ales de fabrică. Înainte, toată forța economică a orașului era concentrată în jurul acestei fabrici. Acum s-a dărâmat. A fost vândută unei firme din București. Inițial, managerii firmei au spus că vor să facă nu știu ce acolo. Ulterior, au dezmembrat-o. Au tăiat tot și au vândut la fier vechi”, a declarat primarul Andron Țâmpău. Cei care nu se mulțumesc să facă doar prohodul fostei fabrici de zahăr Siretul Bucecea, s-au angajat pe la agenții economici locali. La ieșirea din Bucecea spre Huțani se prefigurează chiar formarea unei mici zone industriale. Există acolo o făbricuță de prelucrare a laptelui și se pare că are mari șanse să fie omologată de către UE.

Oamenii din Bucecea merg înainte, construind o nouă localitate, un oraș înfloritor. Este poate o excepție de la regulă, pentru că restul comunelor botoșănene transformate în oraș au clacat.

Liliana Anuței



Adauga comentariul tau






 






Tel. 0232246000 | Fax 0232246002 | Orange 0752266266 | contact@evenimentul.ro
Copyright © SC Phoenix Grup SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete:
Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui