Pentru a atrage atenția asupra problemelor legate de grupurile sanitare inadecvate sau inexistența rețelelor de canalizare, Organizația Națiunilor Unite a proclamat 2008 drept anul internațional al luptei împotriva lipsei de igienă. Iar cel care se gîndește că astfel de necazuri apar doar prin Africa sau Asia se înșală: nici moldovenii nu stau prea bine la acest capitol.
Lider incontestabil în clasamentul județelor defavorizate este Vasluiul: doar 1 la sută dintre cele 456 de sate beneficiază de apă și canalizare. Doar comuna Muntenii de Jos are aprobat proiect pentru canalizare, iar șefii Consiliului Județean cred că singura soluție pentru rezolvarea acestei probleme o reprezintă Fondul Agricol de Dezvoltare Rurală. Nici chiar municipiul Vaslui nu stă extraordinar de bine la acest capitol, doar 60 la sută din străzi fiind prevăzute cu rețea de canalizare. Aici însă, în acest an se va derula un amplu proiect de reabilitare a rețelelor și de extindere cu încă 20 la sută. La Bîrlad e și mai rău: 60 la sută dintre străzi sînt lipsite de rețele de canalizare. Nu beneficiază de această utilitate cartierele de case Podeni, Munteni, Complex Școlari, Bariera Puiești, Țuguiata II. Primarul Constantin Constantinescu susține însă că sînt șanse ca, în următorii 10 ani, problema infrastructurii din întreg orașul să fie rezolvată cu ajutorul fondurilor europene. Potrivit d-sale, se va organiza o licitație pentru proiectarea puțurilor de mare adîncime și stabilirea soluției tehnice pentru executarea rețelelor de canalizare din cartierele Podeni și Munteni.
Și sistemul de canalizare sucevean este suferind, potrivit dlui Ștefan Groza, directorul firmei specializate ACET. Multe colectoare sînt colmatate sau dimensionate neadecvat, prezintă infiltrații și exfiltrații. Pe de altă parte, în mare parte a județului, rețelele de colectare a apelor menajere lipsesc cu desăvîrșire. Canalizarea este deficitară în cartierele Ițcani și Burdujeni. Prin Programul ISPA, în municipiul reședință, reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă "înghit" 13,51 milioane euro, a celui de canalizare – 19,34 milioane euro, iar a stației de epurare -– 11,68 milioane. Lucrări s-au făcut și prin programul SAMTID, începînd din martie 2006 și pînă în august 2007. Costul total al proiectului s-a ridicat la 10,52 milioane de euro, o parte din fonduri venind de la PHARE și BEI.
Potrivit funcționarilor Primăriei, la Cîmpulung Moldovenesc mai mult de jumătate din municipiu nu are canalizare. Autoritățile au însă planuri de extindere a rețelei și se lucrează deja în zona Tudor Vladimirescu.
Probleme sînt și în județul Neamț. "Avem destule localități fără rețele de canalizare. Planurile pentru îmbunătățirea acestei situații le fac autoritățile localităților respective, pot depune proiecte pentru finanțare de la Guvern. În 18 localități din județ s-a introdus apă curentă, dar nu au rețea de canalizare. Urmează să întocmească proiectele necesare pentru obținerea de fonduri necesare lucrărilor", ne-a spus Dumitru Badea, vicepreședintele Consiliului Județean Neamț.
Oficialii botoșăneni sînt optimiști. În oraș mai sînt cîteva zone fără canalizare și chiar apă curentă, dar municipalitatea a inclus acest aspect în planurile pe acest an. Primăria și societatea comercială Apa Grup au negociat extinderea rețelelor de apă pe opt străzi și a celor de canalizare pe patru străzi. Lucrările vor fi efectuate de Apa Grup, din fonduri proprii, după ce municipalitatea a realizat, pe banii ei, înlocuirea conductelor de pe bulevardul Mihai Eminescu. Aceste lucrări erau prevăzute în programul ISPA, dar pentru ca bulevardul să poată fi modernizat fără ca ulterior să se mai intervină, Primăria a hotărît să se ocupe de ele.
Iașul stă ceva mai bine la capitolul canalizări, pentru că aproximativ 10 la sută din așezările rurale (Lunca Cetățuii, Hălăucești, Holboca, Răducăneni, Tomești, Țibănești, Vlădeni, Podu Iloaiei, Ungheni) beneficiază de acest serviciu. În mediul rural, situația este gravă, deoarece chiar dacă este apă sau canalizare în sistem centralizat în centrul de comună, este posibil ca nu toate satele să beneficieze de aceste utilități. Chiar și în municipiul Iași există străzi care nu au rețea de canalizare, unele chiar în zone centrale. Totuși, anul acesta, municipalitatea are proiecte mari de realizare a canalizării pe toate străzile care nu beneficiază de această utilitate.
Nici unele cartiere ale Oneștiului nu beneficiază de canalizare. Cu o lună în urmă, a fost inițiat un proiect de hotărîre în Consiliu Local pentru investiții în cartierele Slobozia, Buhoci, Cuciur. Deși consilierii locali au votat pentru, oneștenii consideră că aceasta este doar o promisiune electorală. Finanțările pentru realizarea acestor rețele ar trebui să fie în cea mai mare proporție (peste 80 la sută) din fonduri europene.
Deocamdată, se pare că o prioritate pentru autoritățile din Moldova o reprezintă alimentarea cu apă potabilă. De aceea, extinderea rețelei de canalizare mai are de așteptat în unele zone. (ASIS)
