Acest suc este rezultatul unei combinații de sucuri de legume proaspete: sfeclă roșie (300 ml), morcov (100 ml), țelină (100 ml), ridiche neagră (50 ml) și sucul de la un cartof potrivit ca mărime. Într-un studiu prospectiv realizat pe 25 de bolnavi de leucemie, s-au obținut rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește creșterea în greutate și îmbunătățirea tabloului sanguin, deteriorat anterior de citostatice.
Până în 1990, cu tratamentele lui Rudolf Breuss au fost vindecați 45.000 de bolnavi de cancer sau boli aparent incurabile. În leucemie, el recomanda 250 ml din acest suc, zilnic, băut cu înghițituri mici pe parcursul zilei, înainte de masă, timp de 42 de zile; evitarea cărnii, a brânzeturilor și chiar a mâncării reîncălzite. Breuss insista foarte mult pe suportul moral al rudelor apropiate, pe eliminarea stărilor depresive și a experiențelor negative, cu ajutorul tehnicilor de relaxare, a exercițiilor fizice și de respirație.
Retinoizii din sfecla roșie (200 până la 400 ml suc, zilnic) sunt o mare speranță pentru bolnavii de leucemie.Într-un studiu realizat în China și repetat de curând la Paris, pe loturi comparative de bolnavi de leucemie, s-a relevat un procent de supraviețuire cu 35 la sută mai mare la pacienții tratați cu retinoizi antitumorali. Acidul retinoic reduce capacitatea de diviziune a celulelor, forțând celule clonate să se matureze normal și să-și reia funcția de origine.
Tretinoinul, care este un metabolit natural al retinolului, a demonstrat deja lumii medicale capacitatea sa de a inhiba proliferarea liniilor celulare hematopoietice (celulele precursoare ale leucocitelor).Așa se explică de ce utilizarea sa în leucemia acută promielocitică a permis obținerea de remisiuni complete la 85 la sută dintre bolnavi.
Sucul de Aloe vera
Cercetătorii japonezi au pus în evidență în Aloe vera trei agenți antitumorali: emodina, mamosa și lectina, ajungând la concluzia că aceste substanțe controlează carcinogeneza, fiind foarte eficiente în tratamentul leucemiilor. Deținătorii plantei vii (este vorba de specia Aloe barbadensis Miller) trebuie să îndepărteze frunza de plantă, s-o taie longitudinal și să îndepărteze învelișul exterior. Sucul care rezultă se consumă în cantitate de 50 ml/zi (1 lingură, de 3 ori/zi), înainte de masă, iar în cazurile mai severe, câte 100-150 ml/zi (2-3 linguri, de 3 ori/zi). Metoda tradițională de preparare cu vin și miere nu este prea eficientă. Planta are un puternic efect de detoxifiere și epurare (fiind indispensabilă în cursul tratamentului citostatic), regenerează și ajută la revitalizarea rapidă a organismului. Prin cei 23 de imunostimulatori pe care îi conține, Aloe vera controlează disfuncționalitățile sistemului imunitar din leucemie, dar valoarea ei argumentată prin studii medicale poate fi încă mult dezvoltată.
Cura cu polen și argilă
Polenul, câte 30-40 g/zi, mestecat îndelung și înghițit înainte de mese, acoperă necesarul energetic al bolnavului, dacă se au în vedere tulburările metabolice grave din leucemie. Previne infecțiile prin antibioticele naturale cu spectru larg pe care le conține și, în plus, conține o substanță puternic antitumorală.
Argila, câte 1 linguriță pe zi, dizolvată în apă timp de 12 ore, se administrează dimineața, în vederea sterilizării tractului digestiv și prevenirii suprainfecțiilor. Trebuie folosită însă numai argilă de bună calitate, ambalată în condiții corespunzătoare, cumparată de la magazinele Plafar.
Cereale și Ginseng
Cerealele yang - grâul, orezul, hrișca și meiul, sub formă de supe terci sau în asociații simple cu miere și polen ajută la corectarea anemiei și la diminuarea splenomegaliei și hepatomegaliei. Cerealele sunt alimente naturale foarte consistente, ce pot constitui baza nutritivă a bolnavului. Alături de sucul de Aloe vera, cerealele au capacitatea de a regenera țesuturile contaminate radioactiv, fiind indispensabile în cursul ședințelor de radioterapie.
Ginseng-ul (2 tablete/zi) și sucul din frunze de pătrunjel, câte 100-200 ml suc/zi, ajută la refacerea numărului de trombocite scăzute în leucemie și au o contribuție majoră la refacerea măduvei osoase și tonifierea organismului.
Tratamentul propriu-zis, pe cale internă
Regimul alimentar se va baza pe cât mai multe legume crude (mai ales usturoi și hrean) și fructe crude. Nu se va consuma carne de porc, de evitat fiind și celelalte tipuri de carne. Oricum, este bine ca renunțarea să se facă treptat.
•Ceai din plante medicinale
Se prepară un amestec din următoarele plante: coada calului, coada șoricelului, gălbenele, frunze și rădăcini de păpădie, frunze și flori de pelin, sânziene galbene (drăgaică), flori și mlădițe de soc, sunătoare, rostopască și frunze de urzică vie. Se pune câte o jumătate de linguriță din fiecare plantă la 5 căni de apă. Mai întâi se fierb rădăcinile 8-10 minute (decoct), adăugându-se în aceeași apă frunzele și florile; se infuzează în 2-3 clocote. Se beau, zilnic, 3-5 căni din acest ceai, călduț sau rece, neîndulcit, o cană pe stomacul gol, dimineața, apoi restul de căni, între mese. Se administrează timp de 2-3 luni. Se repetă, dacă este necesar, cu o pauză de 2 săptămâni.
Coada șoricelului, urzica vie și pelinul cresc eritrocitele (stimulează producția de globule roșii), rostopasca, sânzienele, socul și coada-calului au efect depurativ, iar obligeana și spânzul au rol de stimulare a imunității pasive.
•Macerat din rădăcini de obligeană
Se pune 1 linguriță de rădăcină mărunțită în 1/4 l de apă rece și se lasă la macerat 8-12 ore, apoi se încălzește pe baia de aburi, într-un vas cu apă, cât să suporte mâna. Se strecoară și se păstrează la rece, dar se consumă la temperatura camerei. Se beau 6 linguri/zi, între mese, timp de 3-4 săptămâni. Se repetă, dacă este necesar, după o pauză de 1-2 săptămâni.
•Apa limpede de argilă galbenă
Se pun cel puțin 5 linguri de argilă galbenă la un litru de apă rece și se amestecă de câteva ori, timp de două ore. După cel puțin 4 ore de stat, apa se poate consuma, separându-se de argilă, prin golirea din pahar, când se bea. Apa nu se depreciază. Se consumă 0,5 l/zi, timp de 1-2 luni sau o perioadă îndelungată de timp, chiar și câțiva ani.
•Ceai din rădăcină de spânz
Se infuzează rădăcina astfel: prima zi - 1 cm de rădăcină în 1/4 l apă clocotită (se dau două clocote), se răcorește și se ia 1 linguriță de ceai, între mese (restul de ceai se aruncă); ziua a II-a - 2 cm de rădăcină în 1/4 l apă și se beau 2 lingurițe; ziua a III-a - 3 cm rădăcină în 1/4 l apa și se beau 3 lingurițe (1+1+1); ziua a IV-a - 4 cm în 1/4 l apă și se beau 4 lingurițe. Urmează o pauză de 2-4 zile, pentru ca organismul să aibă timpul necesar obișnuirii cu alcaloidul din spânz, care este o substanță toxică. În ziua a V-a a consumului de spânz, se pun 5 cm de rădăcină în 1/4 l apă și se beau 5 lingurițe. Se continuă în acest mod, mărind doza zilnic, adăugându-se fiecărei zile câte 1 cm de rădăcină și câte o linguriță de infuzie. Astfel, se vor bea câte 6-7 lingurițe, până la cel mult 10 lingurițe (respectiv 10 cm de rădăcină). După fiecare 4 zile, se face o pauză de 2-4 zile. Când se ajunge la 10 cm de rădăcină (10 lingurițe de ceai), se menține doza zilnică de 10 cm, timp de 4 zile, apoi tratamentul se întrerupe. Acest tratament durează 3-4 săptămâni, cu o pauză de 1-2 săptămâni. Se reia, dacă este necesar.
Tratamentul cu spânz se va întrerupe imediat dacă apar diaree, greață, vărsături sau amețeli puternice.
Tratament pe cale externă
•Băi cu cimbru și rostopască
Se amestecă 100 g cimbru cu 100 g rostopască și se fierbe în 10 l de apă, timp de 1/2 oră. Ceaiul rezultat se adaugă în apa de baie. Nivelul apei din cadă trebuie să fie până imediat deasupra rinichilor (se sta în cadă în șezut). Apa va avea o temperatură potrivită. Baia durează 20 de minute. Se fac 4-6 băi consecutive, câte una pe zi, pauză apoi 2-3 zile; se repetă de câteva ori, 2-3 săptămâni, numai dacă este necesar.
•Tamponări cu ceai concentrat din rădăcină de spânz
Se infuzează o linguriță de rădăcină de spânz în 1/4 l apă fierbinte, se răcește, se strecoară și se pune într-o sticlă, pe care se lipește o etichetă cu inscripția: SP@NZ OTRĂVITOR. Se utilizează numai pentru tamponări externe. Tamponările se fac astfel: se înmoaie vată sau tifon în soluție și se tamponează diferite părți ale corpului, progresiv, la intervale de 1-2 ore, dar nu se tamponează tot corpul o dată. Se pot face 3-4 tamponări zilnic, timp de o săptămână. Urmează o săptămână de pauză, apoi se repetă tamponările o săptămână. Tratamentul durează 1-2 luni și se repetă numai dacă este cazul.
•Cataplasme cu argilă galbenă
Se face o pastă din argilă cu puțină apă și se întinde pe coloana vertebrală, pacientul fiind întins pe burtă. Se stă astfel timp de 1-2 ore, acoperind argila de pe coloană cu tifon și cu un plastic. Durata tratamentului este ca la tamponări.