14-02-2002
Despre utilizarile externe ale argilei terapeutice Prepararea pastei de argila pentru uz extern este foarte simpla: se pune argila (recoltata din teren sau cumparata de la Plafar) intr?un recipient de sticla, lemn sau portelan (niciodata in vas de metal) si se amesteca, adaugind apa, pina cind se obtine o pasta densa, omogena, putin mai moale decit pasta de modelat. Eficienta creste daca se adauga si anumite macerate de plante, picaturi din diferite tincturi sau esente aromatice naturale. Cu aceasta pasta se pot face cataplasme, care se aplica reci, caldute sau calde.
Dupa cum ne-a spus dl Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna din Bucuresti, cataplasmele reci se pun pe regiunile inflamate, contuzii, varice sau pe partea de jos a abdomenului. Cele caldute sau calde se aplica, de regula, pe regiunea hepatica, renala si osoasa, zona plaminilor, avind proprietatea de a "trage", in mod natural, boala, durerea si toxinele din corp. Acestea mai sint indicate si in cazuri de migrene, nevralgii si afectiuni dentare. Argila calduta se poate aplica si in zona inimii, exceptie facind doar cazurile in care bolnavul sufera de hipertensiune arteriala.
Cataplasmele si plasturii de argila se fixeaza in zonele unde exista o afectiune externa sau un organ intern bolnav cu ajutorul unui bandaj. Durata aplicarii variaza de la caz la caz, de la o ora la 3 ore, iar uneori toata noaptea. Daca apar senzatii neplacute (frig, durere) se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit dupa 12 sau 24 de ore. Dl Radut spune ca ritmul aplicarilor variaza in functie de afectiuni si de reactiile bolnavului: "La abcese si supuratii se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora. In regiunile lombare, abdomen si partea inferioara a acestuia, precum si in regiunea hepatica este suficienta o cataplasma/zi mentinuta timp de patru ore. In partea de jos a abdomenului si in zona plaminilor se va respecta un interval de citeva ore intre aplicari". Este indicat ca, in timpul menstrei, femeile sa nu-si faca aplicari de argila. Argila folosita trebuie aruncata, pentru ca ramine impregnata cu toxine.
O alta modalitate de folosire a argilei este urmatoarea: se ia argila grasa de la o adincime mai mare (cel mai bine dintr?un mal batut de soare), se usuca fie la soare, fie in cuptor (la temperaturi moderate), se piseaza marunt si se amesteca bine cu apa sau otet natural, cu macerat de coada minzului sau de scrintitoare. Cind s?a facut ca o alifie, se intinde pe o cirpa si se pune, calduta, pe partea dureroasa (piept, spate, abdomen, genunchi), unde se lasa pina se usuca, apoi se schimba.
Argila mai poate fi intrebuintata cu succes si pentru pudrare, ca si pudra de talc, atit la sugari cit si la copii si adulti. La nivelul plagilor, pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi ale pielii, eczeme, furunculoza, abcese, ulcere. Plagile se pot spala cu o solutie lichida de argila, la care se adauga citeva picaturi de lamiie.
Mastile de frumusete contin adesea argila. "Procedeul este mai simplu, economic si eficace folosind argila pudra, din care se face o pasta cu jumatate apa, jumatate suc de castravete, de rosii, de struguri sau ulei de masline. Pasta se intinde in strat subtire pe toata fata si se pastreaza pina se usuca, apoi se spala cu apa calduta. Acest procedeu, realizat o data/saptamina, prezinta numai avantaje. Se trateaza astfel acneea, eruptiile fetei, cuperoza si ridurile", ne-a spus dl Leonard Radut.
Argila poate fi utilizata si in spalaturi vaginale si clisme, in doze de 3-4 linguri la un litru de apa. Prin aceasta metoda se trateaza eficient vaginite, colite, rectite si parazitoze intestinale. Se foloseste la temperatura corpului.
Bolnavii care au prescrieri de bai cu namol si care nu au timp sau bani sa ajunga intr-o statiune, se pot trata acasa cu pasta de argila suficienta cit sa umple o cada de baie. Aceasta pasta poate fi folosita de mai multe ori, fiind suficient sa adaugam de fiecare data doar apa calda. In masura posibilitatilor, este de preferat apa de mare sau cea in care se pune sare marina. Durata acestor bai este de 15-20 minute, de doua ori/saptamina, timp de o luna, cu pauze de 5-6 saptamini. Sint indicate in afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie. Baile locale se pot face in cazurile de reumatism la miini si picioare.
Orice tratament extern cu argila este bine sa fie precedat sau insotit de o cura de dezintoxicare a organismului cu ajutorul unor remedii fito-aromo-terapeutice de uz intern. Se pot folosi laxative naturale usoare, pe fondul unei alimentatii echilibrate, atoxice (preferabil cu cit mai putina carne). (Costel Iacob)
Despre utilizarile externe ale argilei terapeutice
Prepararea pastei de argila pentru uz extern este foarte simpla: se pune argila (recoltata din teren sau cumparata de la Plafar) intr?un recipient de sticla, lemn sau portelan (niciodata in vas de metal) si se amesteca, adaugind apa, pina cind se obtine o pasta densa, omogena, putin mai moale decit pasta de modelat. Eficienta creste daca se adauga si anumite macerate de plante, picaturi din diferite tincturi sau esente aromatice naturale. Cu aceasta pasta se pot face cataplasme, care se aplica reci, caldute sau calde.
Dupa cum ne-a spus dl Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna din Bucuresti, cataplasmele reci se pun pe regiunile inflamate, contuzii, varice sau pe partea de jos a abdomenului. Cele caldute sau calde se aplica, de regula, pe regiunea hepatica, renala si osoasa, zona plaminilor, avind proprietatea de a "trage", in mod natural, boala, durerea si toxinele din corp. Acestea mai sint indicate si in cazuri de migrene, nevralgii si afectiuni dentare. Argila calduta se poate aplica si in zona inimii, exceptie facind doar cazurile in care bolnavul sufera de hipertensiune arteriala.
Cataplasmele si plasturii de argila se fixeaza in zonele unde exista o afectiune externa sau un organ intern bolnav cu ajutorul unui bandaj. Durata aplicarii variaza de la caz la caz, de la o ora la 3 ore, iar uneori toata noaptea. Daca apar senzatii neplacute (frig, durere) se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit dupa 12 sau 24 de ore. Dl Radut spune ca ritmul aplicarilor variaza in functie de afectiuni si de reactiile bolnavului: "La abcese si supuratii se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora. In regiunile lombare, abdomen si partea inferioara a acestuia, precum si in regiunea hepatica este suficienta o cataplasma/zi mentinuta timp de patru ore. In partea de jos a abdomenului si in zona plaminilor se va respecta un interval de citeva ore intre aplicari". Este indicat ca, in timpul menstrei, femeile sa nu-si faca aplicari de argila. Argila folosita trebuie aruncata, pentru ca ramine impregnata cu toxine.
O alta modalitate de folosire a argilei este urmatoarea: se ia argila grasa de la o adincime mai mare (cel mai bine dintr?un mal batut de soare), se usuca fie la soare, fie in cuptor (la temperaturi moderate), se piseaza marunt si se amesteca bine cu apa sau otet natural, cu macerat de coada minzului sau de scrintitoare. Cind s?a facut ca o alifie, se intinde pe o cirpa si se pune, calduta, pe partea dureroasa (piept, spate, abdomen, genunchi), unde se lasa pina se usuca, apoi se schimba.
Argila mai poate fi intrebuintata cu succes si pentru pudrare, ca si pudra de talc, atit la sugari cit si la copii si adulti. La nivelul plagilor, pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi ale pielii, eczeme, furunculoza, abcese, ulcere. Plagile se pot spala cu o solutie lichida de argila, la care se adauga citeva picaturi de lamiie.
Mastile de frumusete contin adesea argila. "Procedeul este mai simplu, economic si eficace folosind argila pudra, din care se face o pasta cu jumatate apa, jumatate suc de castravete, de rosii, de struguri sau ulei de masline. Pasta se intinde in strat subtire pe toata fata si se pastreaza pina se usuca, apoi se spala cu apa calduta. Acest procedeu, realizat o data/saptamina, prezinta numai avantaje. Se trateaza astfel acneea, eruptiile fetei, cuperoza si ridurile", ne-a spus dl Leonard Radut.
Argila poate fi utilizata si in spalaturi vaginale si clisme, in doze de 3-4 linguri la un litru de apa. Prin aceasta metoda se trateaza eficient vaginite, colite, rectite si parazitoze intestinale. Se foloseste la temperatura corpului.
Bolnavii care au prescrieri de bai cu namol si care nu au timp sau bani sa ajunga intr-o statiune, se pot trata acasa cu pasta de argila suficienta cit sa umple o cada de baie. Aceasta pasta poate fi folosita de mai multe ori, fiind suficient sa adaugam de fiecare data doar apa calda. In masura posibilitatilor, este de preferat apa de mare sau cea in care se pune sare marina. Durata acestor bai este de 15-20 minute, de doua ori/saptamina, timp de o luna, cu pauze de 5-6 saptamini. Sint indicate in afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie. Baile locale se pot face in cazurile de reumatism la miini si picioare.
Orice tratament extern cu argila este bine sa fie precedat sau insotit de o cura de dezintoxicare a organismului cu ajutorul unor remedii fito-aromo-terapeutice de uz intern. Se pot folosi laxative naturale usoare, pe fondul unei alimentatii echilibrate, atoxice (preferabil cu cit mai putina carne). (Costel Iacob)
