07-03-2007 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Din tainele longevitatii Titlul povestirii lui Petre Ispirescu - "Tinerete fara batrinete si viata fara de moarte", a avut un substrat adevarat daca reamintim versetele din Biblie, in care gasim informatii despre longevitate. Sta scris ca primele generatii de oameni dupa "Facerea lumii" au trait 700-1000 de ani. Aceste date ar putea fi explicate daca patrundem in secretele lui Matusalem si anume in regimul de viata si de alimentatie din acele timpuri. Din pacate, evolutia civilizatiei a creat, mai ales in ultimul timp, influente negative asupra longevitatii umane. Conditiile create prin evolutia civilizatiei pe Pamint, au influentat negativ durata de viata a oamenilor. In secolele trecute, mai erau consemnate vieti foarte lungi: agricultorul maghiar Petrus Zortay avea, in 1724, virsta de 185 de ani, iar femeia Tepse Absire din Osetia (Rusia) a trait 180 de ani. Un alt ungur, Janos Ravel, a murit la 172 de ani, iar sotia sa, Sara, la 164 de ani, dupa 147 de ani de casnicie. Si in timpurile noastre sint consemnate recorduri de longevitate, frecvente in Caucaz, Himalaya si Anzii Cordilieri, la persoane care traiesc in aer liber, la altitudini de peste 1000 de metri, cu climat uscat si putin vintos. Acestia ating virste ce depasesc 130 de ani, fiind protejati de boli si de stresuri cotidiene. Alimentatia lor zilnica nu depaseste 1500 de calorii si consta din porumb fiert sau copt, cereale nedecorticate, lactate, legume frunzoase, melasa, carne de capra, radacini de yucca si sucuri de fructe. Durata posibila de viata a omului este de 120 de ani Intrucit majoritatea centenarilor sint descendenti din parinti longevivi, se considera ca factorul ereditar ar constitui un certificat sigur de viata lunga. Speranta actuala de viata numara, in medie, doar 60-70 de ani, dar, conform cercetarilor, rezulta ca durata posibila de viata a omului este de 120 de ani. Putem sa traim mult, cu conditia sa respectam citeva principii fundamentale privind alimentatia controlata si regimul de viata. Or, in prezent, majoritatea oamenilor isi pun inima si creierul in slujba stomacului. In Geneza se subliniaza ca Tatal Ceresc a spus primilor oameni: *Iata ca v-am dat voua orice pom care are rod cu saminta; aceasta sa fie hrana voastra!+. Or, omul consuma acum produse care ii intoxica organismul: carne, slanina, afumaturi, mezeluri, unt, conserve, alcool, cafea, tutun... Prin modificarea tolerantei digestive si prin reducerea treptata a functiilor enzimatice, mincarurile grele, ingerate in exces, nu mai sint descompuse total, ramin mult timp in stomac (circa 8 ore) si in intestine (peste 20 de ore), se altereaza si produc acizi toxici care declanseaza boli digestive, sau maresc continutul de colesterol din singe, care, prin depunere pe peretii vaselor sanguine, favorizeaza aparitia unor boli cardiovasculare grave. Adoptarea unui regim alimentar naturist, cu legume si fructe, cereale incoltite, piine integrala, lapte, ulei vegetal, otet de mere, drojdie de bere si produse apicole, asigura o alimentatie completa pentru mentinerea energiei organismului, fara sa duca la anemierea trupului si a mintii. Consumul zilnic de lichide nu trebuie sa fie sub 1,5 litri. Este bine ca ratia alimentara zilnica sa fie divizata in 4-5 mese, servite la ore fixe. Se recomanda macar o zi de cruditati pe saptamina, care sa contribuie la eliminarea toxinelor din corp si la cresterea aportului de vitamine si saruri minerale. Inceputul batrinetii are particularitati strict individuale Batrinetea este o stare fiziologica normala in desfasurarea vietii. Inca de la nastere, incep sa se desfasoare, concomitent, cele doua laturi ale metabolismului: anabolismul - cu procese de sinteza, cu acumulari si catabolismul - cu procese de degradare la nivel celular. In tinerete predomina procesele de sinteza (organismul creste), la maturitate cele doua procese sint relativ egale, iar la batrinete predomina procesele de degradare lenta. Intre aceste etape nu exista o delimitare stricta, astfel ca inceputul batrinetii ramine nedefinit, cu particularitati strict individuale. In mod teoretic, batrinetea fiziologica s-ar instala dupa virsta de 60 de ani. Incepind de la 40-45 de ani, cind exista potential functional maxim, capacitatea fiecarei functii fiziologice scade treptat, cu 1 la suta anual, cu modificari morfologice si functionale, la nivelul unor organe si tesuturi. Apare uzura lenta, fizica si intelectuala, reducerea vitalitatii, modificari in aspectul exterior (piele, par, dantura), reducerea taliei prin tasarea vertebrelor si a oaselor. Mai intervine diminuarea capacitatii de regenerare a celulelor din ficat, rinichi si muschiul cardiac si mai ales din sistemul nervos, inclusiv din creier, care, dupa virsta de 35 de ani, pierde zilnic circa 100.000 de neuroni. Remedii naturale pentru longevitate Utilizarea plantelor medicinale si a produselor apicole asigura vindecarea multor boli care rod din firul vietii, prelungind tineretea si durata de vietuire cu 2-3 decenii. Pentru incetinirea procesului de imbatrinire au efect infuziile din frunze de frasin, papadie, catusnica, creasta cocosului, buberic si conuri de hamei. Pentru intinerirea memoriei - infuzie din frunze de roinita, decoct din cerentel si macerat in vin din radacini de angelica. Prevenirea senilitatii - orz germinat, infuzie de papadie si ardei iute. Pastrarea energiei fizice si intelectuale - decoct din radacini de lemn dulce. In cazul tremurului de batrinete, respectiv boala Parkinson, se utilizeaza infuzie de urzica vie, tinctura de maselarita. La bratele cu tremur se aplica bai calde cu infuzie din amestec de coada soricelului, mesteacan, coada calului si coada racului, sau unguente din ricin, lavanda si sunatoare. Pentru oboseala picioarelor se face, seara, o baie calda cu decoct din coaja de salcie. Prelungirea starii de tinerete se asigura din timp prin remedii cu radacini de ginseng, flori de rozmarin, paducel si tei, anghinare, tataneasa, macese, frunze de fragi de padure, sau cu consumul, inainte de mesele principale, a unui amestec din fructe de anason, fenicul si marar. La sfirsitul meselor principale se recomanda o cana cu suc din fructe de padure (afine, catina alba si coacaze negre), indulcit cu miere. Produse apicole sint alimente de exceptie, dar si medicamente naturale, care tonifica organismul sub aspect fizic si psihic, impiedicind imbatrinirea prematura. Se recomanda ca, dimineata, inainte de masa, sa se consume laptisor de matca amestecat in miere sau polen, iar inainte de prinz sa se ia 20-30 de picaturi de propolis 20 la suta in alcool, turnate intr-un pahar cu apa. (Prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie)