Proiectul de lege care reglementează falimentul persoanelor fizice a fost aprobat tacit, ieri, de către Senat, după ce a primit avizul comisiei juridice, urmând să fie trimis la Camera Deputaților pentru analiză.
Legea, introdusă în Parlament de către senatorul Iulian Urban, ar permite românilor care nu-și mai pot plăti datoriile la bănci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, să intre sub protecția tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeșalonate pe o perioadă de câțiva ani.
„O reglementare a insolvenței persoanelor fizice este imperios necesară. Deși bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice supraîndatorate nu au niciun fel de protecție. România este obligată, potrivit directivelor europene, să reglementeze falimentul personal. Deși, în lipsa unei reglementări în legislația națională, se va putea cere protecție în instanță pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană”, a declarat Gheorghe Piperea, managing partner la Piperea&Asociații.
Potrivit proiectului de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, instanțele vor putea stabili dacă o persoană se află în insolvență scuzabilă sau faliment fraudulos. Întreaga procedură trebuie închisă în cinci luni, perioadă în care debitorul nu mai are acces la credite, cumpărături în rate, contracte de leasing sau orice alte operațiuni care presupun creditarea.
Șomerii ar putea beneficia de ștergerea datoriilor
Dacă starea de faliment este declarată scuzabilă, debitorului i se acordă așa-numitul nou început, adică datoriile rămase neachitate i se șterg, iar el poate avea din nou acces la credite și își recâștigă statutul anterior, așa cum și companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare, a explicat Piperea.
El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu și au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.
Interzis la credite în caz de faliment fraudulos
De asemenea, în cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea prin lege să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioadă de cinci-șapte ani. România și Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvența persoanelor fizice, potrivit lui Gheorghe Piperea.
Legea așteaptă acum avizul favorabil al comisiilor din Camera Deputaților, iar apoi votul. „Până în luna iunie cred că proiectul va fi publicat în Monitorul Oficial”, a declarat Iulian Urban.
Băncile, împotriva unei astfel de legi
Potrivit lui Radu Ghețea, președintele CEC Bank, în acest moment nu ar fi oportună implementarea unei asemenea legi, iar băncile nu vor avea nicio vigoare să mai dea credite. „E un moment neprilelnic de a introduce un asemenea proiect”, a declarat Ghețea. „Se prevede în această lege posibilitatea să îți declari falimentul personal, voluntar, și se spune acolo că dacă clientul este de bună credință, care este o noțiune vagă, nicăieri nu e definită noțiunea de bună credință, i se poate șterge 25% din datorie. Aceasta prevedere ar crea în mintea foarte multor clienți ideea că dacă își declară falimentul personal scapă de 25% din datorie, neinteresându-l că nu mai pot sa iau un credit după aceea, mai ales că va fi șters de la Biroul de Credit”, a mai declarat președintele CEC Bank.
Potrivit acestuia, dacă s-ar șterge datoriile potrivit acestei legi, la 10% dintre persoanele care în prezent au credite în România, băncile ar pierde aproximativ 600 de milioane de euro.
„România și Bulgaria sunt singurele state din UE care nu au reglementat insolvența persoanelor fizice”, senatorul Iulian Urban.
