10-03-2010 Sansa de a face cursuri de limbi straine cu vorbitori nativiGlobalizarea inghite scoala romaneasca A sti cel putin o limba straina nu mai este de mult un moft, ci o necesitate. De la varste cat mai fragede, parintii isi doresc pentru copiii lor sa invete sa comunice in toate limbile pamantului. Scolile si chiar gradinitele acorda o atentie deosebita acestui aspect In ultimii ani, in fiecare institutie de invatamant care se respecta a tot venit, pentru o anumita perioada de timp, cate un vorbitor nativ, care a facut ore si activitati interactive cu elevii. Acestia imbina cu succes cursurile facute de profesorii clasei cu dragostea tinerilor pentru lumi cunoscute sau mai putin cunoscute. „Nu se compara nimic cu limba vorbita in mod autentic de catre un nativ. De aceea, am profitat la maximum de vizita si orele tinute cu profesori din Franta. A fost o experienta deosebita. In plus, strainii sunt foarte prietenosi, iar orele decurg cu zambetul pe buze”, a marturisit Irina, eleva la Colegiul National „Mihai Eminescu”. In acest an, la „Eminescu” preda un tanar masterand. Prin metode mai putin conventionale, el face un studiu pentru implementarea modelelor pedagogice de invatare a limbii franceze ca limba straina. „Tinta este sa ajungi sa visezi in limbi straine” – Cristian Ovidiu Lucaci, directorul Colegiului „Richard Wurmbrand” Profesorii straini vin ca voluntari, din partea unor organizatii, ori prin parteneriate si schimburi de experienta. La Colegiul Tehnic „I. C. Stefanescu”, un asistent Comenius tocmai si-a incheiat perioada de practica si s-a intors acasa, in Italia. Acesta a facut cursuri de limba, dar a si dezvaluit elevilor de la specializarea Alimentatie meniuri traditionale italienesti. „Toti copiii sunt incantati si inclinati sa invete o limba straina. Speram ca si in anii urmatori, la fel ca in ultimii cinci, sa obtinem parteneriate si sa primim musafiri din alte tari”, ne-a spus Dolores Voinea, directorul Colegiului. La Colegiul „Richard Wurmbrand”, anul acesta este unul foarte bogat. Patru americani predau aici, spre incantarea elevilor si a parintilor. „Sa inveti o limba straina cu un nativ este foarte diferit. Daca vrei sa deschizi gura, vorbesti doar in engleza, pentru ca el nu stie romana. Tinta este sa ajungi sa visezi in limbi straine”, este de parere directorul Cristian Ovidiu Lucaci. „Incurajez toti elevii sa participe la dialog doar in limba engleza” – David Pi Declaratia ii este intarita de marturisirile strainilor veniti printre straini, care ajung la un moment dat sa se simta in Romania, la Iasi, ca acasa. „Din punct de vedere al gramaticii si al abilitatilor dobandite, elevii au demonstrat ca profesorii romani care predau limbi straine sunt foarte buni. Un nativ este bun pentru completarea cunostintelor, pentru dictie si pentru metodele de educatie diferite pe care le foloseste. Ideea pe care o folosesc la ore este sa incurajez toti elevii sa participe la dialog, doar in limba engleza”, a povestit David Pi, cadru didactic si un prieten special al elevilor de la Colegiul National „Emil Racovita”. Acesta este in Romania din august 2008, voluntar la Corpul Pacii, si a reusit ca in acest timp sa invete foarte bine limba romana. Alaturi de profesorii straini care predau in scolile din Iasi, profesorii romani de limbi straine trebuie sa faca o echipa perfecta. Acestia, pe langa limba propriu-zisa, trebuie sa cunoasca si elemente de cultura si civilizatie. „Limba straina, scoasa din context, nu are farmec si nu este atractiva pentru elevi. Profesorii care predau limbi straine ar trebui sa fi avut ocazia de a vizita macar o data tara a carei limba o predau”, a declarat Sabina Manea, inspector de limba franceza. „Limba straina, scoasa din context, nu are farmec si nu este atractiva pentru elevi” - Sabina Manea, inspector ISJ Cu romani sau straini, elevii trebuie sa profite din plin de fiecare cuvant si expresie pe care o invata. Fara macar o limba straina cunoscuta la perfectie, fara drag de a comunica si de a cunoaste alte zari, tinerii ar putea ramane blocati intr-un timp si un spatiu fara iesire si cu multe granite. Anda Pintilie