Grecia a depășit deja termenul limită pentru finalizarea negocierilor cu investitorii privați pentru acordarea celui de-al doilea pachet de asistență financiară de la UE și FMI, iar Atena trebuie urgent să adopte decizii, a avertizat ieri Amadeu Altafaj, purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice și monetare, Olli Rehn. În martie, Grecia trebuie să efectueze plăți de 14,4 miliarde de euro, iar fără asistența UE și FMI Atena nu va reuși să-și achite datoria și va intra probabil în incapacitate de plată. De succesul acestor negocieri depinde un al doilea plan de ajutor al zonei euro pentru Grecia, în valoare de 130 miliarde de euro. Fondul Monetar Internațional și Grecia susțin că acordul la care a ajuns la sfârșitul lui octombrie liderii din zona euro nu ar trebui doar menținut, ci ar trebui înăsprit, în timp ce deținătorii de obligațiuni și oficiali ai BCE au propus renunțarea la această idee. Cei care se opun planului ce prevede ștergerea a jumătate din datoria către creditorii privați argumentează că acest precedent a afectat profund piețele, care se tem că și în alte țări, cum ar fi Italia, s-ar putea aplica această schemă. Împreună cu noi împrumuturi și alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013.
Papademos, cu demisia pe masă
În acest context, premierul grec Lucas Papademos este gata să-și dea demisia dacă principalele forțe politice din țară nu ajung la un consens privind continuarea reformelor necesare. În contextul scrutinului din aprilie, politicienii greci se tem să subscrie la adoptarea de măsuri de austeritate suplimentare, considerând că acestea vor genera reacții în rândul populației elene. Una din măsurile dorite de creditorii internaționali ai Greciei prevede ca salariul minim lunar să coboare de la 751 la 600 de euro. Sindicatele au anunțat deja, într-o scrisoare trimisă premierului, că nu sunt de acord cu astfel de sacrificii. (ASIS)
