A cîștigat un milion de euro de la Uniunea Europeană pentru un proiect privind managementul deșeurilor, iar acum îi învață pe băcăuani cum să-și strîngă gunoaiele. Cînd a venit pentru prima oară în România, nici nu știa unde este Bacăul pe hartă. Acum se gîndește serios să investească și și-a deschis o firmă de consultanță. Îl cheamă Vassilis Inglezakis și vine din Atena, unde s-a născut în urmă cu 36 de ani.
"Vreau pentru Bacău ce este pentru Iași"
Vassilis Inglezakis nu spune prea multe despre el și intră direct în dialog. "Sînt inginer chimist și doctor în Științele Mediului. Am lucrat în străinătate în ultimii patru ani: doi ani în Slovacia și tot atîția în România. Mai cooperez cu cîteva companii și lucrez part-time și în alte țări, ultima fiind Letonia. Prima oară am venit la Bacău în 2006. Nu l-am ales eu, ci el m-a ales pe mine. Era un proiect pentru România, un proiect al Uniunii Europene. A fost cooperare între Italia, Grecia și Belgia. Proiectul era pentru managementul deșeurilor menajere și aveau nevoie de un consultant rezident, adică un expert care să stea aici și să lucreze zilnic cu agențiile de protecție a mediului. Contractul a fost pentru un an și jumătate. M-am înscris pentru post și italienii m-au ales pentru această slujbă. Așa a început legătura mea cu Bacăul", deschide vorba grecul.
Proiectul s-a terminat în noiembrie 2007, iar Vassilis Inglezakis a decis să-și deschidă propria firmă în România și să continue unele din mai vechile sale idei. "Nu mi-a fost greu să deschid o firmă aici. De fapt, e mai ușor ca în Grecia. Și mai ieftin, aș zice. În Grecia durează cîteva luni pentru a aduna toate actele și a merge mai departe. Asta dacă ești grec. Dacă ești străin, ai nevoie și de mai mult timp. Aici, în Bacău, totul a fost gata în două-trei săptămîni. Bineînțeles, am avut și sprijinul partenerului meu, Cătălin Cojoc, care m-a ajutat cu aceste proceduri", a recunoscut Vassilis.
Înainte de a veni la Bacău nu știa nimic despre acest oraș, pe care încerca să îl găsească pe hartă: "Știam că e undeva aproape de Iași. Iașiul e foarte cunoscut în Grecia. Întotdeauna am dorit să vizitez Iașul. E un oraș istoric, e legat de revoluția greacă din 1821. Mulți intelectuali care au participat la revoluție veneau din Iași, și români și greci. Pe lîngă asta, mulți greci au studiat acolo și încă studiază. Informația primită de la ei a fost că e un oraș interesant de vizitat și locuit".
"Dacă aș fi primar..."
Cînd a ajuns la Bacău, nu i-a plăcut prea mult. "Venind din Atena, schimbarea a fost un pic stingheritoare pentru mine, la început. Nu din cauza vremii sau a oamenilor, ci a orașului, pentru care aș avea cîteva idei. Dacă aș fi primar sau așa ceva, aș avea cîteva propuneri. De fapt, cred că autoritățile mi-au citit gîndurile pentru a crea un centru istoric, un centru al orașului unde sînt cele mai frumoase clădiri. E frumos să creezi o zonă pietonală și una comercială cu restaurante, cafenele și altele asemănătoare. Așa ceva este în multe orașe, mai ales în Transilvania, dar și la Iași. Vorbesc despre un centru istoric unde un turist sau cineva care nu știe ce să facă în Bacău ar putea ști că există un centru, merge acolo și găsește locuri frumoase pentru plimbare sau o cină plăcută". Oamenii i-au plăcut și, spune Vassilis, băcăuanii sînt foarte asemănători cu grecii.
Mămăligă... grecească
Vassilis Inglezakis este de părere că, în privința culturii, lucrul interesant despre România este diversitatea. El a găsit multe diferențe și lucruri interesante, dar și asemănări, inclusiv între Moldova și Grecia. "Dacă veți călători în nordul Greciei, sînt sigur că veți găsi multe asemănări și nu doar la partea religioasă, care ne unește popoarele și culturile. E o istorie lungă care începe în Era Bizantină. Avem legături istorice care au creat și legături culturale, în același timp. Îmi place și mîncarea românească. Mămăliga, de exemplu. E ceva ce noi nu avem în Grecia. E ceva simplu, bun și sănătos", a apreciat Vassilis, apoi ne-a mărturisit că el are o adevărată pasiune pentru gătit: "Cînd am timp liber gătesc pentru mine, pentru prieteni, pentru colegi. Îmi place foarte mult și mă gîndesc să deschid un restaurant și să fiu bucătar. Cînd sînt în bucătărie, folosesc foarte mult vin. Gătesc, de exemplu, carne fiartă în vin, nu în apă. Sau adaug apă doar cît o cincime din volumul de lichid. Restul e vin. Folosesc, mai ales, vin alb. Adaug sare, busuioc și alte condimente, dar nu prea multe. Noi nu folosim multe condimente, dar usturoiul, ceapa, lămîia și uleiul de măsline sînt peste tot în bucătăria grecească. Nu poți merge mai departe fără aceste ingrediente. Uite, spre exemplu, tzatziki, un sos foarte interesant. E folosit, în principal, la salate. Dacă sînteți un cuplu, ambii ar trebui să mîncați din cauză că ar crea probleme cu mirosul, pentru că are multă ceapă. Conține ceapă, castravete. În unele regiuni se adaugă și usturoi, sare și ulei de măsline, bineînțeles".
Vedere dinspre Atena
România se vede dinspre Grecia ca o țară prietenoasă, spune Vassilis: "Mereu a fost așa, prin prisma istoriei. Avem o mulțime de români car lucrează în Grecia și nu am avut niciodată nici un fel de probleme. Asta la scară largă. Individual, e o altă poveste. E o națiune prietenoasă, cu oameni prietenoși. De fapt, mulți greci au emigrat în România, nu numai acum, ci maia les în ultimii 20-30 de ani. O mulțime de studenți vin aici. Deci, vă dați seama că, dacă o familie de greci își trimite aici copiii, au încredere în această țară. România are o foarte bună reputație în Grecia pentru medicină și gimnastică, două două sectoare de care un student grec ar fi interesat să vină și să studieze".
Nouă, Vassilis ne-a recomandat călătoriile la Santorini, o insulă vulcanică, excepțională, unică pentru peisaje și vin, apoi Creta, Atena, Meteora, foarte interesantă pentru fundalul religios, și Salonic, o altă capitală interesantă a nordului.
Cristina Maria Cucu