09-02-2007 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Cimpulung MoldovenescHutulii au adus Europei povestile padurii Hutulii sint convinsi ca isi merita si ei, ca toti locuitorii Romaniei, titlul de cetateni europeni si ca au si contribuit la imbogatirea Europei printr-o contributie aparte, de suflet. Locuitori ai muntilor din Bucovina, hutulii sint o etnie putin numeroasa, dar dirza, enigmatica si destul de controversata, care niciodata nu si-a conservat trecutul in izvoare oficiale scrise, ci a transmis totul verbal, din generatie in generatie. Poate de aceea le vine greu astazi sa dovedeasca, asa cum isi doresc, ca ei nu ar trebui sa fie considerati, asa cum se intimpla in prezent, un fel de ucraineni doar pentru ca sint vorbitorii unei limbi cu sonoritati slave. Hutulii si-au constituit asociatii pentru a-si salva traditiile, au inceput sa-si sustina cu tot mai multa fermitate identitatea si spera ca acum, cind au devenit si ei cetateni europeni, le va fi mai usor sa fie acceptati si respectati pentru ceea ce au fost ei insisi de veacuri, nu pentru ceea ce seamana a fi. De altfel, desi nu au fost niciodata o etnie bogata si au avut ca avere mai mult cinstea, simplitatea, obiceiul de a munci din greu si dragostea infinita pentru natura, hutulii stiu ca au contribuit si ei la integrare, la zestrea Europei. "Noi, hutulii, intram in UE cu traditiile noastre. N-am fost niciodata o etnie bogata, in schimb, din punct de vedere spiritual, cred ca avem cu ce ne lauda. Si cred ca si UE va fi mindra sa ne aiba in componenta. Hutulii, ca oamenii muntilor, ai padurilor, si-au pastrat un port nealterat, un grai specific, cintece si, mai ales, multe povesti. Povestile lor intotdeauna sint legate de natura pentru ca si ei, ca oameni, au vietuit si s-au stins in mijlocul naturii. Povestile hutule sint pline de fantasme, de inedit, de lucruri nemaipomenite, pentru ca padurile au posibilitatea sa verse in sufletul omului ceea ce el nu isi imagineaza, de multe ori", ne-a spus unul dintre membrii etniei hutule, inginerul silvic Casian Balabasciuc. El insusi autor al unui volum de "Stranii povesti hutule", care contine intimplari bizare si dure din lumea hutula, filtrate printr-o mare sensibilitate a condeierului, dl Balabasciuc afirma ca lumea povestilor pe care pina si copiii hutuli le aud din leagan, e populata cu personaje ce pot concura oricind pe Ali Baba sau Alba-ca-Zapada, iar Padurea este, intr-un fel, unul dintre ele. "Copiii hutuli povestesc despre zine, despre salbaticiuni si despre arbori. Asa cum Ali Baba a insemnat ceva pentru orientali, Padurea inseamna mult pentru hutuli. Este foarte greu sa spui despre padure o poveste frumoasa in doar citeva cuvinte. Padurea asteapta mai mult decit vorbe. Asteapta suflet", ne-a spus dl Balabasciuc. Iuliana Popescu
Evenimentul Regional al Moldovei
editia online de vineri, 19 martie 2010
21 vizitatori pe site
 
 Cuprins
EDITORIAL
MOLDOVA
Iasi
Bacau
Botosani
Neamt
Suceava
Vaslui

POLITICA
ECONOMIE
CULTURA
SPORT
RUBRICI
 Suplimente
TRUP&SUFLET
REPORTER
CARTE FILM DVD
NIMIC IN PLUS
TABLOID
ZIG-ZAG
FAMILIE
AUTO
 Top
STIRI DIN TARA
EXTERN
CARICATURI
HOROSCOP
 Utile
Publicitate
Despre noi
Acces postare anunturiAcces postare anunturi
Prima pagina
Prima Pagina Evenimentul
Fata zilei
Fata Zilei
Newsletter
Stiri online, director de ziare


căutare personalizată
 
09-02-2007

Huțulii au adus Europei poveștile pădurii

Printeaza articolul Huțulii au adus Europei poveștile păduriiPrinteaza Recomanda articolul Huțulii au adus Europei poveștile pădurii Trimite pe email
Trimite prin Yahoo Messenger articolul Huțulii au adus Europei poveștile păduriiTrimite pe YM Redimensioneaza

Untitled Document


Cîmpulung Moldovenesc
Huțulii au adus Europei poveștile pădurii

Huțulii sînt convinși că își merită și ei, ca toți locuitorii României, titlul de cetățeni europeni și că au și contribuit la îmbogățirea Europei printr-o contribuție aparte, de suflet.

Locuitori ai munților din Bucovina, huțulii sînt o etnie puțin numeroasă, dar dîrză, enigmatică și destul de controversată, care niciodată nu și-a conservat trecutul în izvoare oficiale scrise, ci a transmis totul verbal, din generație în generație. Poate de aceea le vine greu astăzi să dovedească, așa cum își doresc, că ei nu ar trebui să fie considerați, așa cum se întîmplă în prezent, un fel de ucraineni doar pentru că sînt vorbitorii unei limbi cu sonorități slave.

Huțulii și-au constituit asociații pentru a-și salva tradițiile, au început să-și susțină cu tot mai multă fermitate identitatea și speră că acum, cînd au devenit și ei cetățeni europeni, le va fi mai ușor să fie acceptați și respectați pentru ceea ce au fost ei înșiși de veacuri, nu pentru ceea ce seamănă a fi.

De altfel, deși nu au fost niciodată o etnie bogată și au avut ca avere mai mult cinstea, simplitatea, obiceiul de a munci din greu și dragostea infinită pentru natură, huțulii știu că au contribuit și ei la integrare, la zestrea Europei. "Noi, huțulii, intrăm în UE cu tradițiile noastre. N-am fost niciodată o etnie bogată, în schimb, din punct de vedere spiritual, cred că avem cu ce ne lăuda. Și cred că și UE va fi mîndră să ne aibă în componență. Huțulii, ca oamenii munților, ai pădurilor, și-au păstrat un port nealterat, un grai specific, cîntece și, mai ales, multe povești. Poveștile lor întotdeauna sînt legate de natură pentru că și ei, ca oameni, au viețuit și s-au stins în mijlocul naturii. Poveștile huțule sînt pline de fantasme, de inedit, de lucruri nemaipomenite, pentru că pădurile au posibilitatea să verse în sufletul omului ceea ce el nu își imaginează, de multe ori", ne-a spus unul dintre membrii etniei huțule, inginerul silvic Casian Balabasciuc. El însuși autor al unui volum de "Stranii povești huțule", care conține întîmplări bizare și dure din lumea huțulă, filtrate printr-o mare sensibilitate a condeierului, dl Balabasciuc afirmă că lumea poveștilor pe care pînă și copiii huțuli le aud din leagăn, e populată cu personaje ce pot concura oricînd pe Ali Baba sau Alba-ca-Zăpada, iar Pădurea este, într-un fel, unul dintre ele. "Copiii huțuli povestesc despre zîne, despre sălbăticiuni și despre arbori. Așa cum Ali Baba a însemnat ceva pentru orientali, Pădurea înseamnă mult pentru huțuli. Este foarte greu să spui despre pădure o poveste frumoasă în doar cîteva cuvinte. Pădurea așteaptă mai mult decît vorbe. Așteaptă suflet", ne-a spus dl Balabasciuc.

Iuliana Popescu


Adauga comentariul tau






 





Tel. 0232246000 | Fax 0232246002 | Cosmote 0752266266 | contact@evenimentul.ro
Copyright © SC Phoenix Grup SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete:
Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui