06-02-2002 Istoria Jocurilor Olimpice de iarna Pina la startul celei mai importante competitii internationale din aceasta iarna – Jocurile Olimpice de la Salt Lake City – au mai ramas doar doua, vineri, pe Stadionul Olimpic, urmind sa aiba loc ceremonia de deschidere. Jocurile Olimpice de iarna au un palmares fascinant, chiar daca sint mai "tinere" cu 28 de ani decit prima Olimpiada de vara (Atena, 1896). Astazi continuam sa va prezentam istoria acestei competitii care isi gaseste un interes din ce in ce mai accentuat de la o editie la alta. • Innsbruck 1964 (29 ianuarie – 9 februarie) 1.186 de sportivi, intre care 200 de femei, din 36 de tari au fost prezenti la startul intrecerilor desfasurate in orasul considerat leaganul schiului austriac. Jocurile de la Innsbruck nu au beneficiat insa de conditii meteo favorabile, iarna din 1964 fiind cea mai saraca in zapada din ultimii 58 de ani. Organizatorii au fost nevoiti sa transporte 20.000 m cubi de zapada si 35.000 de blocuri de gheata pentru pirtiile de bob si sanie. Pentru prima data in istoria Olimpiadei de iarna, flacara olimpica a fost aprinsa la Olympia. Cele mai numeroase delegatii: echipa unita RDG﷓RFG (96 de sportivi), SUA (90), Austria (83). Romania a trimis la Innsbruck 26 de sportivi, intre care s﷓a remarcat Gheorghe Vilmos – locul 5 la biatlon. URSS a obtinut cele mai multe medalii (11﷓8﷓6), urmata de Austria (4﷓5﷓3) si Norvegia (3﷓6﷓6). Competitia a fost marcata de doua tragedii: un schior australian si un component al echipajului britanic de bob si﷓au pierdut viata in timpul antrenamentelor. Eroina Jocurilor a fost patinatoarea sovietica de viteza Lidia Skoblikova (4 medalii de aur). S﷓au mai remarcat sovietica Klaudia Boiarskih (3 medalii de aur la schi fond) si finlandezul Antero Mantyranta (doua medalii de aur si una de argint la schi fond). • Grenoble 1968 (6﷓18 februarie) La start s﷓au aflat 1.293 de sportivi (212 de femei), din 37 de tari. Jocurile au fost deschise de generalul Charles de Gaulle, care a cheltuit sume importante pentru amenajarea bazelor sportive. Delegatiile cele mai numeroase: SUA (115), RFG (100), Franta (89), URSS (86), in timp ce Romania a fost reprezentata de 32 de concurenti. In clasamentul pe medalii s﷓a impus Norvegia (6﷓6﷓2), urmata de URSS (5﷓5﷓3) si de Franta (4﷓3﷓2). Eroul Jocurilor a fost schiorul francez Jean Claude Killy (3 medalii de aur), in timp ce fondistul suedez Toini Gustafson a cistigat doua medalii de aur si una de argint. Romania a obtinut la Grenoble prima si singura sa medalie in istoria participarilor la Olimpiadele albe: echipajul de bob 2, format din Ion Panturu si Nicolae Neagoe, s﷓a clasat pe locul 3, dupa un concurs pasionant. A doua zi, bobul de 4 al Romaniei (Panturu, Neagoe, Hristovivi, Maftei) a ratat cu putin podiumul (locul 4). • Sapporo 1972 (3﷓13 februarie) La editia a XI﷓a au fost prezenti 1.232 de sportivi (217 femei), din 35 de tari. Cele mai numeroase delegatii: RFG (116), Japonia (110), SUA (108), URSS (98). Din Romania au venit 14 sportivi. Cele mai multe medalii: URSS (8﷓5﷓3), RDG (4﷓3﷓7), Elvetia (4﷓3﷓3). Eroii Jocurilor de la Sapporo au fost fondista sovietica Galina Kulakova (3 medalii de aur) si patinatorul olandez de viteza Adrianus Schenk (3 medalii de aur si una de argint). Doua evenimente au lasat un gust amar: descalificarea austriacului Karl Schranz la schi alpin si boicotul echipei de hochei a Canadei. • Innsbruck 1976 (4﷓15 februarie) La 12 ani dupa ce a gazduit JO de iarna, Innsbruck a primit din nou aceasta onoare, in urma refuzului orasului american Denver, care a fost nevoit sa renunte la gazduirea competitiei din cauza protestelor localnicilor. Au participat 1.128 de sportivi (228 de femei) din 37 de tari. Delegatiile cele mai numeroase: SUA (103), URSS (79) si RFG (71). Romania a avut o delegatie de 32 de sportivi. Ca si in 1964, sovieticii au facut legea, adjudecindu﷓si 13 medalii de aur, 6 de argint si 8 de bronz, urmati de RDG (7﷓5﷓7) si SUA (3﷓3﷓4). Schioarele Raisa Smetanina (URSS) si Rossi Mittermaier (RFG) au cucerit cite doua medalii de aur si una de argint, in timp ce patinatoarea sovietica de viteza Tatiana Averina a obtinut doua medalii de aur si 2 de bronz.