|
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
01-03-2005
Istoria Mărțișorului
Astăzi e prima zi de primăvară, prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Bucurie pe care o vom împărtăși cu toți cei apropiați cărora, dacă nu le-am pregătit din timp un mărțișor sau o floare, măcar le vom oferi un zîmbet plin de speranță. Așa-i tradiția, pe care inclusiv dacii o respectau. Se crede că și pe vremea lor simbolurile primăverii erau realizate iarna, dar se purtau doar după prima zi de martie. Pe vremea dacilor, micile amulete de primăvară nu erau mărțișoare, ca astăzi, ci pietricele albe și roșii. Tot în vechime, în unele locuri, mărțișoarele erau monede atîrnate de fire subțiri de lînă, în cele două culori naturale ale lînii, alb și negru. Moneda era, după rangul celui ce o poartă, de aur, argint sau bronz și se purta pentru a avea noroc și pentru a aduce vreme bună în tot timpul anului. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile cauzate de soare. În vechime, mărțișoarele se purtau pînă înfloreau pomii, iar apoi se atîrnau de crengile acestora, pentru a le feri de îngheț și a favoriza roade bogate.
Despre mărțișor au apărut și multe legende care s-au transmis din generație în generație. Multe sînt legate de baba Dochia, personaj din mitologia populară. Una dintre aceste legende spune că o femeie bătrînă, care se numea Dochia, avea o fiică vitregă pe care o chinuia cu munci grele. Într-o zi de iarnă, Dochia i-a dat fetei o haină neagră și i-a cerut să o spele la rîu pînă devine albă ca zăpada. S-a chinuit degeaba fata și a cuprins-o disperarea, căci, cu cît spăla mai tare, haina se înnegrea. Atunci a apărut un bărbat care se numea Mărțișor și i-a dăruit fetei o floare fermecată, roșie și albă, care a făcut o minune și haina cea neagră s-a făcut albă ca neaua. Se spune că, de ciudă, baba a plecat în lume, iar pe drum și-a aruncat furioasă cojoacele...
Mărțișorul, ca sărbătoare populară românească, celebrează venirea primăverii. În cea mai mare parte a țării se oferă persoanelor apropiate mărțișoare, ca mici semne de prețuire și dragoste . După tradiție, mărțișorul este alcătuit dintr-o fundiță de mătase roșu cu alb, care semnifică împletirea dintre iarnă și primăvară, și la care se adaugă alte simboluri ale norocului. Mărțișoarele se poartă la vedere o săptămînă sau două. În Bucovina, în zona Gura HumoruluiCîmpulung Moldovenesc, în prima zi de martie sînt răsfățați bărbații. Doamnele sînt cele care oferă mărțișoare sau mici obiecte simbolice, ca diploma pentru cel mai bun soț, șef ori amant. Micile suveniruri sînt cumpărate de la comercianți veniți special de la sute de kilometri și sînt oferite și primite cu bucurie. Nu există o explicație pentru inversarea obiceiului, dar acesta se păstrează cu strășnicie. De altfel, doamnele bucovinence nu pierd nimic dacă fac astfel de gesturi delicate pentru partenerii lor: impresionați, aceștia se simt foarte obligați ca, de opt martie, să întoarcă partenerelor investiția sentimentală înmiit...
Iuliana Popescu
|
|
|
|