23-06-2005 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Leacuri de sezon din blinda romanita• ceaiul "prea tare" de musetel poate avea efect daunator Nu este necesara o descriere amanuntita a acestei flori atit de cunoscute, cum este musetelul (Matricaria chamomilla) – blinda noastra romanita. A fost folosita de egipteni, greci si vikingi ca un leac pentru tot corpul. Nu este o exagerare daca citez musetelul ca pe un "leac universal", de ajutor atit adultilor dar, mai ales, copiilor mici. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii sale de a scadea febra, drept "floarea lui Ra" sau "floarea zeului soare". Numele de Matricaria este derivat din latinescul "mater", care inseamna "mama", deoarece era utilizat, mai ales, in bolile mamelor Cind si cum se recolteaza? Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, doctor in fiziologie vegetala, specialist in fitoterapie, coordonatorul Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, este bine de stiut ca florile de musetel se culeg din luna mai si pina in luna august, in zile insorite si in timpul prinzului: "Ele trebuie uscate la umbra, in locuri curate si bine aerisite, intinse in strat subtire pe o pinza curata sau pe o hirtie alba. Revistele, ziarele si tipariturile sint contraindicate pentru uscare, pentru ca florile pot absorbi cerneala tipografica toxica. Florile nu trebuie sa transpire sau sa mucegaiasca. Florile uscate se pastreaza in pungi de hirtie sau cutii de carton. Borcanele si pungile de plastic sint contraindicate, pentru ca in ele plantele transpira". Foarte important de retinut din spusele dlui prof. Milica este ca florile uscate de musetel au efect terapeutic si se pot utiliza doar timp de 2 ani de la recoltare, dupa care se arunca. Compozitie chimica si proprietati Florile de musetel contin ulei eteric, glucide, acizi organici, colina, vitamine (B1, C) si multe saruri minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier). De aceea, spune dl prof. Milica, remediile din flori de musetel au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoliente, anestezice locale si cicatrizante: "Ele stimuleaza si regenereaza tesuturile, normalizind metabolismul pielii si activind epitelizarea. Influenteaza benefic mucoasa gastrica, avind actiune antiulceroasa. Actioneaza activ asupra colitelor si a inflamatiilor cailor urinare". In actiunea lor externa, remediile din flori de musetel tonifica parul, dindu-i reflexe blonde si actioneaza benefic asupra diverselor tipuri de ten. Mod de utilizare Toata lumea stie ca infuzia de musetel se prepara dintr-o lingurita de flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Mai putin stiut este si in ce situatii este folositoare o astfel de infuzie. Dl Milica spune ca "se beau 1-2 cani/zi, preferabil pe stomacul gol, in caz de gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonari, colici abdominale, stimularea functiei hepatice, menstre dureroase, astm bronsic. Se poate folosi si in caz de gripa, dar se beau 2-3 cani/zi. Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai ales in tulburarile digestive, contra crampelor si a durerilor abdominale (colici)". Un lucru exceptional pe care l-am aflat de la dl Milica este ca, "daca in loc de infuzie se face un ceai tare, mai concentrat, cu mai multe flori, atunci acest ceai in loc sa aiba un efect antispastic, el irita stomacul provocind uneori varsaturi si chiar diaree". Iata cum, printr-o mica eroare, in loc sa obtinem un efect benefic, ne alegem cu unul daunator. Inhalatiile cu aburi de la infuzia de musetel au, mai spune dl prof. Milica, "efect foarte bun asupra cailor respiratorii superioare si asupra sinusurilor". Pot fi folosite si "clisme cu infuzie pentru a inlatura starile iritative ale intestinului gros". Pentru tratamentul leucoreei se fac spalaturi vaginale de mai multe ori pe zi cu infuzie. In cazul gingivitelor, abceselor dentare, stomatitelor, aftelor, infuzia calduta se tine in gura circa 5 minute, de mai multe ori pe zi. Infuzia de musetel, spune dl Milica, "este printre cele mai eficiente tratamente naturale contra amigdalitei: se face infuzie dintr-o lingurita de flori de musetel la 200 ml apa si se beau cite 2-3 cani/zi si se face, concomitent, gargara". Contra gastritei, se poate face macerat la rece – 2 linguri de flori macinate se lasa intr-un litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pina dimineata, cind se filtreaza. Intreaga cantitate de macerat se bea pe parcursul unei zile, pe stomacul gol: "Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la acest macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice". Extern, musetelul se administreaza sub forma de "comprese si spalaturi in conjunctivite si alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate (cosuri, acnee), precum si in spalarea ranilor". O baie saptaminala a fetei cu infuzie de musetel improspateaza tenul: "Baile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra intregului sistem nervos. Guturaiul si sinuzita se amelioreaza repede daca se inhaleaza aburi de musetel". Musetelul usureaza scaunul fara a avea efect laxativ si este astfel indicat, indirect, in tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi folosita si pentru vindecarea ranilor. Ceaiul de musetel, spune dl Milica, este un "bun tonic pentru nervi". Planta are efect purificator si calmant, putind fi arsa ca si tamiia, pentru o meditatie mai profunda. Alte forme de preparare Aceste remedii, a caror retete ne-au fost oferite de dl prof. Constantin Milica, se gasesc gata preparate, la Centrul Aroma, din Universitatea Agronomica Iasi. • Ulei de musetel – se umple o sticla cu gitul larg, pina la git, fara a se indesa, cu flori proaspete de musetel si se toarna peste ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile. Sticla se lasa, bine astupata, in soare, timp de 14 zile, apoi se pastreaza la frigider. • Alifie de musetel – la 200 g grasime de porc, care se infierbinta ca pentru a frige ceva, se adauga 2 miini de flori proaspete de musetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. Se amesteca, se acopera si se pune totul, peste noapte, intr-o incapere racoroasa. A doua zi, se incalzeste inca o data usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in. Pasta este amestecata apoi uniform, dupa care se toarna in borcane curate. Leacuri din trecut Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate pentru frectie contra nevralgiilor si a reumatismului articular. In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca "uleiul de musetel alunga oboseala membrelor", iar "musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica bolnava calmeaza durerile". Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie din satul sau, numita "vrajitoarea musetelului" si foarte cautata de bolnavi: "a ajutat 5 persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa de mare (Urginea maritima) in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche". Aceasta "vrajitoare" facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul frictiunilor cu ulei de musetel. Contra durerilor de ochi, punea la fiert musetel in lapte si il apica sub forma de comprese calde pe ochii inchisi, care se vindecau curind. Preotul Kunzle istoriseste si de "un tesator care nu mai putea dormi decit sezind; altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a spus ca el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. I-a spus apoi sa-si pregateasca imediat o sticla mare de vin, pe care sa-l fiarba cu musetel, din care sa bea un pahar plin dimineata si unul seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii tulbure, apoi tot mai clara; in 8 zile era vindecat". (C.Iacob)
Evenimentul Regional al Moldovei
editia online de vineri, 03 septembrie 2010
27 vizitatori pe site
 
 Cuprins
EDITORIAL
MOLDOVA
Iasi
Bacau
Botosani
Neamt
Suceava
Vaslui

POLITICA
ECONOMIE
CULTURA
SPORT
RUBRICI
 Suplimente
TRUP&SUFLET
REPORTER
NIMIC IN PLUS
TABLOID
ZIG-ZAG
AUTO
 Top
STIRI DIN TARA
EXTERN
CARICATURI
HOROSCOP
 Utile
Publicitate
Despre noi
Acces postare anunturiAcces postare anunturi
Prima pagina
Prima Pagina Evenimentul
Fata zilei
Fata Zilei
Newsletter
Stiri online, director de ziare

căutare personalizată
 
23-06-2005


Printeaza articolul Leacuri de sezon din blînda romanițăPrinteaza Recomanda articolul Leacuri de sezon din blînda romaniță Trimite pe email
Trimite prin Yahoo Messenger articolul Leacuri de sezon din blînda romanițăTrimite pe YM Redimensioneaza

Untitled Document


Leacuri de sezon din blînda romaniță
• ceaiul "prea tare" de mușețel poate avea efect dăunător

Nu este necesară o descriere amănunțită a acestei flori atît de cunoscute, cum este mușețelul (Matricaria chamomilla) – blînda noastră romaniță. A fost folosită de egipteni, greci și vikingi ca un leac pentru tot corpul. Nu este o exagerare dacă citez mușețelul ca pe un "leac universal", de ajutor atît adulților dar, mai ales, copiilor mici. La vechii egipteni, mușețelul era considerat, datorită puterii sale de a scădea febra, drept "floarea lui Ra" sau "floarea zeului soare". Numele de Matricaria este derivat din latinescul "mater", care înseamnă "mamă", deoarece era utilizat, mai ales, în bolile mamelor Cînd și cum se recoltează? După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, doctor în fiziologie vegetală, specialist în fitoterapie, coordonatorul Centrului Aroma din cadrul Universității Agronomice Iași, este bine de știut că florile de mușețel se culeg din luna mai și pînă în luna august, în zile însorite și în timpul prînzului: "Ele trebuie uscate la umbră, în locuri curate și bine aerisite, întinse în strat subțire pe o pînză curată sau pe o hîrtie albă. Revistele, ziarele și tipăriturile sînt contraindicate pentru uscare, pentru că florile pot absorbi cerneala tipografică toxică. Florile nu trebuie să transpire sau să mucegăiască. Florile uscate se păstrează în pungi de hîrtie sau cutii de carton. Borcanele și pungile de plastic sînt contraindicate, pentru că în ele plantele transpiră". Foarte important de reținut din spusele dlui prof. Milică este că florile uscate de mușețel au efect terapeutic și se pot utiliza doar timp de 2 ani de la recoltare, după care se aruncă. Compoziție chimică și proprietăți Florile de mușețel conțin ulei eteric, glucide, acizi organici, colină, vitamine (B1, C) și multe săruri minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier). De aceea, spune dl prof. Milică, remediile din flori de mușețel au proprietăți antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoliente, anestezice locale și cicatrizante: "Ele stimulează și regenerează țesuturile, normalizînd metabolismul pielii și activînd epitelizarea. Influențează benefic mucoasa gastrică, avînd acțiune antiulceroasă. Acționează activ asupra colitelor și a inflamațiilor căilor urinare". În acțiunea lor externă, remediile din flori de mușețel tonifică parul, dîndu-i reflexe blonde și acționează benefic asupra diverselor tipuri de ten. Mod de utilizare Toată lumea știe că infuzia de mușețel se prepară dintr-o linguriță de flori la o cană cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute și apoi se strecoară. Mai puțin știut este și în ce situații este folositoare o astfel de infuzie. Dl Milică spune că "se beau 1-2 căni/zi, preferabil pe stomacul gol, în caz de gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonări, colici abdominale, stimularea funcției hepatice, menstre dureroase, astm bronșic. Se poate folosi și în caz de gripă, dar se beau 2-3 căni/zi. Pruncilor li se poate da ceai de mușețel la orice indispoziție, mai ales în tulburările digestive, contra crampelor și a durerilor abdominale (colici)". Un lucru excepțional pe care l-am aflat de la dl Milică este că, "dacă în loc de infuzie se face un ceai tare, mai concentrat, cu mai multe flori, atunci acest ceai în loc să aibă un efect antispastic, el irită stomacul provocînd uneori vărsături și chiar diaree". Iată cum, printr-o mică eroare, în loc să obținem un efect benefic, ne alegem cu unul dăunător. Inhalațiile cu aburi de la infuzia de mușețel au, mai spune dl prof. Milică, "efect foarte bun asupra căilor respiratorii superioare și asupra sinusurilor". Pot fi folosite și "clisme cu infuzie pentru a înlătură stările iritative ale intestinului gros". Pentru tratamentul leucoreei se fac spălături vaginale de mai multe ori pe zi cu infuzie. În cazul gingivitelor, abceselor dentare, stomatitelor, aftelor, infuzia călduță se ține în gură circa 5 minute, de mai multe ori pe zi. Infuzia de mușețel, spune dl Milică, "este printre cele mai eficiente tratamente naturale contra amigdalitei: se face infuzie dintr-o linguriță de flori de mușețel la 200 ml apă și se beau cîte 2-3 căni/zi și se face, concomitent, gargară". Contra gastritei, se poate face macerat la rece – 2 linguri de flori măcinate se lasă într-un litru de apă să se macereze la temperatura camerei, de seara pînă dimineața, cînd se filtrează. Întreaga cantitate de macerat se bea pe parcursul unei zile, pe stomacul gol: "Este bine ca persoanele iritabile să adauge la acest macerat și jumătate de linguriță de mentă, care are efecte reconfortante și calmante puternice". Extern, mușețelul se administrează sub formă de "comprese și spălături în conjunctivite și alte inflamații ale ochilor, în erupții cutanate (coșuri, acnee), precum și în spălarea rănilor". O baie săptămînală a feței cu infuzie de mușețel împrospătează tenul: "Băile cu mușețel au un efect calmant, cu influență benefică asupra întregului sistem nervos. Guturaiul și sinuzită se ameliorează repede dacă se inhalează aburi de mușețel". Mușețelul ușurează scaunul fără a avea efect laxativ și este astfel indicat, indirect, în tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratați extern cu alifie de mușețel. Această pomadă poate fi folosită și pentru vindecarea rănilor. Ceaiul de mușețel, spune dl Milică, este un "bun tonic pentru nervi". Planta are efect purificator și calmant, putînd fi arsă ca și tămîia, pentru o meditație mai profundă. Alte forme de preparare Aceste remedii, a căror rețete ne-au fost oferite de dl prof. Constantin Milică, se găsesc gata preparate, la Centrul Aroma, din Universitatea Agronomică Iași. • Ulei de mușețel – se umple o sticlă cu gîtul larg, pînă la gît, fără a se îndesa, cu flori proaspete de mușețel și se toarnă peste ele ulei de măsline presate la rece. Uleiul trebuie să acopere florile. Sticla se lasă, bine astupată, în soare, timp de 14 zile, apoi se păstrează la frigider. • Alifie de mușețel – la 200 g grăsime de porc, care se înfierbîntă ca pentru a frige ceva, se adaugă 2 mîini de flori proaspete de mușețel; vor da în clocot, ridicîndu-se spumegînd. Se amestecă, se acoperă și se pune totul, peste noapte, într-o încăpere răcoroasă. A doua zi, se încălzește încă o dată ușor și se stoarce printr-o bucățică de pînză de in. Pasta este amestecată apoi uniform, după care se toarnă în borcane curate. Leacuri din trecut Uleiul de mușețel era folosit încă din antichitate pentru frecție contra nevralgiilor și a reumatismului articular. În vechile cărți despre plante medicinale se poate citi că "uleiul de mușețel alungă oboseala membrelor", iar "mușețelul fiert în apă și aplicat pe vezica bolnavă calmează durerile". Medicul naturist Johann Kunzle relatează despre o femeie din satul său, numită "vrăjitoarea mușețelului" și foarte căutată de bolnavi: "a ajutat 5 persoane cu auzul slab să-și recapete auzul, prăjind o ceapă de mare (Urginea maritima) în ulei de mușețel și picurînd de mai multe ori uleiul cald în ureche". Această "vrăjitoare" făcea să se miște iarăși membrele paralizate, cu ajutorul fricțiunilor cu ulei de mușețel. Contra durerilor de ochi, punea la fiert mușețel în lapte și îl apica sub formă de comprese calde pe ochii închiși, care se vindecau curînd. Preotul Kunzle istorisește și de "un țesător care nu mai putea dormi decît șezînd; altfel avea senzația ca se sufocă. Femeia l-a privit pe om drept în ochi și i-a spus că el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. I-a spus apoi să-și pregătească imediat o sticlă mare de vin, pe care să-l fiarbă cu mușețel, din care să bea un pahar plin dimineața și unul seara. Urmarea a fost că a reușit să elimine o cantitate incredibilă de urină, mai întîi tulbure, apoi tot mai clară; în 8 zile era vindecat". (C.Iacob)


Adauga comentariul tau






 






Tel. 0232246000 | Fax 0232246002 | Orange 0752266266 | contact@evenimentul.ro
Copyright © SC Phoenix Grup SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete:
Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui