28-09-2006 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Cum ne vindecam pe cale naturista?Orice proces de vindecare se incepe prin dezintoxicarea si revigorarea organismului Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, tratamentele naturale au menirea sa mareasca intervalele dintre crizele de boala si sa reduca gradul de nocivitate al acestora, in paralel cu o revigorare a sistemului imunitar: "Mai intii, se vor asana toate infectiile din organism (dentare, renale, genitale, gripe, sinuzita, amigdalita) si se va respecta un tratament adecvat, completat cu regim alimentar si de viata strict controlate. Prin aceasta, boala poate fi tinuta sub control, urmarind o ameliorare treptata. Tratamentele fitoterapeutice sint de lunga durata si urmaresc, in primul rind, dezintoxicarea si revigorarea organismului". In scopul dezintoxicarii organismului si a stimularii sistemului imunitar pentru a lupta cu starea de boala si chiar cu afectiunea in sine, un fel de pregatire a terenului pentru vindecare cu ajutorul altor remedii specifice afectiunii respective, este bine, spune dl prof. Milica, sa se apeleze la: • infuzie din frunze de salvie (doua cani in doua zile pe saptamina, luni si joi); • infuzie din cretisoara (cite trei cani in doua zile pe saptamina, marti si vineri); • infuzie de coada soricelului (cite doua cani in doua zile pe saptamina, miercuri si duminica); • macerat, timp de 8 ore, de visc alb (o lingurita la 200 ml de apa rece, din care se bea cite o cana pe zi, simbata); • decoct din flori si frunze de soc, din care se bea cite o ceasca, inainte de mesele de dimineata si de seara; • infuzie dintr-un amestec format din: flori de paducel (4 linguri), flori de musetel (4 lg), frunze de visc (4 lg) si usturoi (3 catei); se pun doua linguri de amestec la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza o ora, se strecoara si se beau trei cesti pe zi, inainte de fiecare masa; • infuzie din amestec format din: cretisoara (40 g), coada calului (40 g), salvie (30 g), cimbrisor (30 g), coada soricelului (30 g), urzici (30 g), ciubotica cucului (20 g) si sunatoare (20 g); din acest amestec se pune o lingurita la 250 ml de apa clocotita, care se infuzeaza doua minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi, cu adaos de bitter suedez si 5 picaturi de macrisul iepurelui (la fiecare cana); • infuzie in amestec din tataneasa (30 g), trifoi rosu (30 g), salvie (20 g), sunatoare (20 g), roinita (20 g), isop (10g), lavanda (10 g), rozmarin (10 g) si ventrilica (10 g); din acest amestec se pune o lingurita la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza doua minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi, cu adaos de bitter suedez (o lingurita). Bune efecte se constata si dupa folosirea de aloe, arnica, angelica, valeriana, busuioc, catina alba, gingko biloba, lemn dulce, maces si galbenele. In tratamentele externe pentru revigorarea organismului, dl prof. Milica recomanda: • tincturi de tataneasa, menta, arnica sau traista ciobanului, sunatoare sau cimbrisor, aplicate alternativ pentru frectionarea zonelor afectate, de 2-3 ori/zi; • uleiuri de sunatoare, cimbrisor, galbenele sau musetel, cite 4 g macerate la cald in 500 ml de ulei, folosite pentru masaje pe coloana vertebrala; se mentine de 2-3 ori/zi; • bai calde (nu fierbinti) de sezut cu muguri de pin, coada calului, cimbrisor, arnica si urzica (50 g planta la 5 l de apa), facute odata sau de doua ori pe saptamina, prin rotatie. Combinatiile pentru bai mai pot fi facute cu sunatoare, salvie, traista ciobanului si coada soricelului (50 g din fiecare in 5 l de apa). Sint recomandate si baile de sezut cu paie de ovaz tocate (400 g fierte 40 de minute in 6 l de apa). Cele mai reconfortante bai generale se prepara din amestec de cimbrisor, cetina de conifere, coada calului si flori de cimp (800 g la baie). La fel de utile sint: • cataplasmele calde cu terci din coada calului si coada soricelului, aplicate de 3 ori/zi, pe zona lombo-abdominala; • compresele cu bitter suedez aplicate timp de 30 de minute, zilnic, pe coloana vertebrala si pe grupele musculare spastice. Cruditatile, ne-a spus dl prof. Milica, sunt cele mai indicate alimente in dieta bolnavului: "Alimentatia va fi strict controlata, pentru imbunatatirea digestiei si normalizarea metabolismului. Zilnic, la prinz si seara, se recomanda un amestec din 300 ml suc de morcov, 100 ml suc de sfecla rosie, 50 ml suc de telina, 20 ml suc de ridichi negre si 20 ml suc de cartofi, pe o durata de doua luni, dupa care se vor consuma cite doua mese de cruditati pe zi, pina la vindecare. Primavara se face o cura cu suc de orz verde si cu tije de papadie". La mesele zilnice, dl prof. Milica recomanda consumul, alaturi de legume proaspete, a unor cantitati rezonabile de peste, ficat, carne slaba de pasare si de vita, cartofi, orez, produse lactate, uleiuri vegetale, oua (4 pe saptamina), piine integrala (numai 1-2 felii/zi), griu incoltit, produse apicole (miere de albine, polen, apilarnil), drojdie de bere uscata, polivitamine (mai mult vitaminele B), nuci, migdale, stafide, fructe proaspete, sucuri si compoturi, minimum doi litri de apa/zi. Pentru deschiderea poftei de mincare este indicata o salata de varza murata cu putin chimen si untdelemn, care se consuma ca felul intii la mesele de prinz si de seara. Dupa placul pacientului, se propune un amestec de: griu germinat (200 g), fulgi de ovaz (100 g), piine graham (100 g), un ou fiert si un litru de lapte dulce. Se exclud din alimentatie carnea de porc, grasimile animale, slanina, untul, smintina, brinza grasa, conservele, zaharul alb si produsele zaharoase concentrate, precum si bauturile alcoolice. Despre tutun se intelege ca nici nu poate fi vorba, obiceiul de a fuma fiind suprimat in totalitate. Regimul de viata impune anumite conditii obligatorii: evitarea frigului si a umezelii, evitarea oboselii fizice si nervoase, tratarea diverselor infectii interne, gimnastica medicala de recuperare, masaje pe grupe musculare pentru stimularea circulatiei sanguine, evitarea supararilor si starilor tensionate cu persoanele din jur. Este bine ca atitudinea bolnavului sa se mentina pozitiva, dind friu liber sperantelor de viata si planurilor de viitor. De asemenea, spune dl prof. Milica, bolnavul se va simti mult mai bine daca elimina starile de stres, teama, minie, punind in loc credinta religioasa in vindecare.