| |
05-11-2004
Mihail Sadoveanu 124 de ani de la naștere Patriarhul cuvîntului românesc se întoarce în amintiri, la Casa din deal
Astăzi se încheie și la Fălticeni seria manifestărilor consacrate aniversării celor 124 de ani trecuți de la nașterea marelui prozator român Mihail Sadoveanu. Așa cum era și firesc, acțiunile derulate începînd cu 1 noiembrie în școlile fălticenene (cu precădere în școala ce poartă numele scriitorului) și Casa de Cultură vor culmina, ca în fiecare an, în "Grădina Liniștii" a primei case construite de Mihail Sadoveanu, pe ulița-simbol a culturii fălticenene - Ion Creangă.
Legătura lui Sadoveanu cu Fălticeniul începe în 1892, ca elev al Gimnaziului "Alecu Donici", coleg de clasă cu Eugen Lovinescu și Ion Dragoslav. A început hoinărelile pe la bălțile Șomuzului și la Nada Florilor, iar pasiunea pentru pescuit a avut repercusiuni asupra situației sale școlare, viitorul scriitor fiind declarat repetent. După moartea mamei sale, a terminat anii de gimnaziu în fruntea promoției (1896). Profesorul Nicolae Apostol a fost cel care l-a îndrumat spre literatură, iar profesorul G. Stino i-a deschis orizonturile spre literatura franceză. A fost perioada în care a scris romane haiducești, nuvele, versuri și drame. În anul 1901 s-a căsătorește cu Elena Bîlu și s-a așezat la Fălticeni, într-o casă în care a locuit și Ion Creangă. După stagiul militar (1903), a revenit în 1906 la Fălticeni și și-a construit o casă pe strada Rădășeni (în prezent Ion Creangă). Pasiunea pentru pescuit și vînătoare a renăscut, iar operele sale s-au înmulțit. Mihail Sadoveanu era un obișnuit al cercurilor culturale existente în acea vreme la Fălticeni, iar împreună cu folcloristul Artur Gorovei a scos, în 1907, gazeta "Răvașul Poporului", destinată satelor. S-a despărțit de Fălticeni în anul 1918, pentru a fi mai aproape de Teatrul Național din Iași, al cărui director a fost numit încă din 1910. Călătoriile bucureștene legate de activitatea gazetărească și demnitățile publice pe care le-a ocupat în stat nu l-au îndepărtat de Fălticeni. Mărturie stă afirmația pe care Sadoveanu a făcut-o în 1930, cînd a fost sărbătorit cu ocazia împlinirii vîrstei de 50 de ani, de către Liceul "Nicu Gane": "La Folticeni am supt apa vie a sufletului românesc".
Așa cum scrie Grigore Ilisei în monografia dedicată Fălticeniului, Sadoveanu s-a întors pentru ultima dată în "țara mea cea adevărată", în august 1961, cu puțin timp înainte de a muri, și a zăbovit în "Grădina Liniștii", "mîngîind parcă zările cu privirea, arborii, casele". (Alex Mitru)
|
|
|