18-07-2009 In timp ce banii dati de UE pentru reconversia viilor ramin nefolositi,Podgoriile Moldovei se salbaticesc Desi mare parte din cele 180.000 de hectare de vita-de-vie ale Romaniei sint imbatrinite, viticultori nu par sa fie interesati de programul european de reconversie a plantatiilor viticole. Asta in conditiile in care sprijinul comunitar pentru reconversia plantatiilor de la vie hibrida la soi nobil s-a majorat, potrivit ordinului 269/2009, de la 12.500 la 14.000 de euro pe hectar. Termenul limita de depunere a planurilor individuale ce privesc reconversia sau restructurarea plantatiilor viticole la Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) a fost 10 iunie, iar numarul viticultorilor interesati din Moldova este egal cu zero... Discutii si doar discutii! Nici un proprietar de plantatii de vita-de-vie din judetul Vaslui nu s-a decis sa intre in programul de reconversie a acestor plantatii. Cu o singura exceptie: o firma din Vrancea care are punct de lucru la Husi si ar vrea sa planteze 53 de hectare de vie nobila. Cei din conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vaslui au discutat cu doi viticultori, unul din Husi si celalalt de la Vaslui, dar totul a ramas in aer. "Au venit la mine doi viticultori, am discutat despre posibilitatea accesarii de fonduri pentru reconversie. Ei si-ar fi dorit mai mult sa primeasca fonduri pentru a infiinta noi plantatii si sa le defriseze pe cele vechi, chiar daca sint tot de vita nobila, dar sint imbatrinite. Nu au luat insa nici o decizie. Totul a ramas in stadiu de discutii. Doar firma din Vrancea este decisa sa treaca la fapte", ne-a declarat Ioan Dima, director coordonator DADR Vaslui. La aceasta data, in judetul Vaslui sint 5.000 de hectare de plantatie de vita-de-vie nobila si 6.000 de hectare de hibrid. Nu e zona viticola! La Botosani, doar 80 de hectare sint cultivate cu vita nobila, iar pina in prezent nici un botosanean nu a fost interesat de reconversie. "In rest, avem vita-de-vie salbatica, asa cum se zice, vreo 500 sau 600 de hectare, dar asta nu este acceptata, se cultiva mai mult in curtea omului. La Frumusica avem vreo 80 de hectare de vita nobila, dar atit, la noi nu este zona viticola", a spus directorul DADR Botosani, Claudiu Adascalitei. In schimb, la Neamt si Suceava, fiind zone de munte, nici nu poate fi vorba de vie nobila. In judetul Neamt este doar o suprafata de 576 de ha de vita-de-vie hibrida, cumulata in gospodariile oamenilor si nici o intentie de reconversie. • • • Lucrarile pentru care pot fi folositi banii europeni sint destul de ample si includ practic toate actiunile de reconversie a unei plantatii viticole. Insa, multi viticultori spun ca nu au bani sa intretina o vie nobila (chiar daca este mult mai profitabila dupa incheierea procesului de vinificatie a strugurilor) si deocamdata sint multumiti cu soiurile hibride, de pe urma carora obtin productii bune de struguri, ce dau insa vinuri departe de clasa "premium". (ASIS) • • • Istoria unei traditii Despre dulceata si calitatea vinurilor din Moldova sint insemnari vechi si de citeva sute de ani. Pe la 1646, un calator prin tirgul Husiului scria: "Husul, straveche asezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat". Apoi, de la Stefan cel Mare si Sfint pina la Alexandru Ioan Cuza, mai toti marii voievozi ai neamului si-au avut "resedinta domneasca pentru vinurile bune" la Husi. Institutiile si personalitatile acestor locuri au desavirsit darnicia naturii si stradania bastinasilor confundindu-se cu aceasta. Stralucirea lor, a strugurilor inmiresmati, a pocalelor cu vin alb ca razele lunii sau rosu ca singele domnesc, dind stralucire emblemei cetatii. Numeroasele vestigii arheologice si documente scrise de vestitii domnitori si carturari vin sa intregeasca continuitatea podgoriei pina in zilele noastre. Astfel pe linga Zghihara de Husi, Busuioaca de Bohotin de Husi si Feteasca alba si neagra – ca soiuri locale, au inceput, in timp, sa se introduca si soiurile ca Riesling italian, Aligote, Oporto, Merlot, Cabernet, Sauvignon, Muscat Ottonel cu productii mari si de calitate superioara. Vlad Chirila