Unitățile administrativ-teritoriale care nu mai pot plăti datorii mai vechi de 90 zile și care depășesc 15% din bugetul local anual vor fi considerate ca aflându-se în procedură de criză financiară, iar instituția va trebui să prezinte un plan de redresare financiară, dar și de restructurare a conducerii. Proiectul se vrea o protecție față de agresivitatea creditorilor și o garanție pentru oamenii de afaceri că își vor recupera datoriile
Vor fi declarate în procedură de criză financiară unitățile care nu mai pot plăti datorii mai vechi de 90 zile, care depășesc 15% din bugetul local anual, și care nu plătesc salariile angajaților pe o perioadă mai mare de 90 de zile. Conform actului normativ, în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară va fi constituit, prin ordin al prefectului, „comitetul pentru situații de criză financiară”, iar conducerea unității aflată în insolvență nu va mai avea dreptul să ia nicio decizie care să conducă la creșterea obligațiilor financiare, să angajeze personal suplimentar, să împrumute fonduri, cu excepția împrumuturilor de refinanțare. „Legea va intra în vigoare prin procedură legislativă. Nu a fost aprobată până acum deoarece nu a fost voință politică pentru că a fost an electoral. (...) În România, sunt 3.227 unități administrativ teritoriale, dacă ținem cont și de cele 41 de consilii județene și șase sectoare ale Bucureștiului, iar o mare parte dintre ele nu își plătesc din taxe și impozite locale personalul propriu, respectiv peste 2.400 unități. Asta nu înseamnă că nu le plătesc, fie plătesc din cota de TVA defalcat, fie din sumele de echilibrare”, a spus ministrul Administrației, Vasile Blaga. Situația de criză financiară va înceta atunci când problemele financiare nu mai apar timp de 180 zile calendaristice.
Datoriile de peste patru luni atrag direct insolvența
Starea de insolvență este prezumată în cazul neachitării obligațiilor de plată lichide și exigibile mai vechi de 120 de zile, care depășesc 50% din bugetul local anual al unității administrativ-teritoriale - fără a fi luate în considerație cele care sunt în litigiu comercial - precum și neachitarea drepturilor salariale pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței. În această situație, procedura de insolvență poate fi deschisă de orice creditor sau grup de creditori, de primar sau de președintele Consiliului Județean al unității administrativ-teritoriale. De la data deschiderii procedurii se suspendă toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra unității administrativ-teritoriale, precum și orice termene de prescripție, care reîncep să curgă după 30 zile de la închiderea procedurii de insolvență.
În cazul nerespectării planului de insolvență de către primar sau de către președintele Consiliului Județean, administratorul judiciar poate propune suspendarea atribuțiilor acestora.
„Toți cei care au de primit bani de la unitatea administrativ-teritorială respectivă se constituie într-un grup al creditorilor. Administratorul judiciar pregătește, împreună cu ordonatorul principal de credite, un plan de redresare care va fi aprobat de către tribunal. Planul de redresare este preavizat de către comitetul creditorilor”
ministrul Administrației, Vasile Blaga