28-04-2007 Romanii din Ucraina si consulatul general al Romaniei de la Cernauti Incepind din 1991, tara noastra are noi vecini pe frontiera estica si de nord. Prin destramarea Uniunii Sovietice au aparut in vecinatatea noastra Republica Moldova si Ucraina, doua foste republici sovietice. Asa cum se cunoaste, Romania este unul din statele care in jurul frontierelor sale are importante comunitati de etnici romani. Cu atit mai mult in zona frontierei amintite, unde teritoriile aflate in componenta celor doua state vecine s‑au aflat in perioada interbelica in componenta Romaniei Mari. Daca pina la Revolutie relatiile dintre romanii aflati de o parte si de alta a granitei erau sporadice, iar interventia in favoarea drepturilor lor culturale, lingvistice, era un subiect cvasi‑tabu, acum toate problemele se gasesc si in atentia oficialitatilor din cele doua state vecine, dar si a celor de la Bucuresti. In noile constitutii din cele trei state amintite sint trecute prevederi privind consemnarea identitatii etniilor conlocuitoare si grija tarii‑mama fata de cetatenii acesteia. Daca in cazul vecinei, Republica Moldova, problemele tin de neintelegerile legate de existenta unei limbi si natiuni moldovenesti, considerata de actualii guvernanti de la Chisinau ca entitati distinctive, in Ucraina reprezinta una dintre minoritati, alaturi de altele. In Ucraina vecina exista grupuri compacte de romani in trei din regiunile sale, adica Cernauti, Transcarpatia si Odesa, toate situate pe frontiera de stat dintre cele doua state, zone care s‑au aflat, asa cum am mai aratat, in componenta Romaniei Mari sau a Cehoslovaciei interbelice (regiunea de deasupra Maramuresului). Ucraina, cu cei 603.700 kmp ai sai, este al doilea stat ca intindere din Europa, dupa Federatia Rusa (intinsa pe doua continente), dar are numai 48,7 milioane de locuitori, potrivit recensamintului oficial din 2002, fiind intrecuta de Rusia, Germania, Franta, Italia, Marea Britanie. Administrativ, Ucraina are 24 de regiuni si o republica autonoma, Crimeea, plus doua municipalitati. Regiunea Cernauti este cea mai mica regiune ca intindere, cu numai 8.100 kmp, dar acolo traieste cea mai mare comunitate romaneasca din Ucraina. Cunoastem ca actuala regiune Cernauti este formata din trei componente teritoriale cu istorii diferite. Este vorba de nordul Moldovei medievale, din care in 1776 austriecii au desprins o parte, pe care au numit‑o Bucovina (tara fagilor), centrul administratiei habsburgice devenind Cernauti, localitate care in acest an aniverseaza cu fastul necesar 6 secole, prin atestarea documentara privind semnatura domnului Moldovei Alexandru cel Bun. Cealalta parte de nord a fost incorporata in 1812 de celalalt imperiu "vecin" , cel tarist, care a format apoi provincia (gubernia) Basarabia, frontiera intre cele doua imperii fiind stabilita pe riul Prut, in zona localitatii de azi Boian, aflata in raionul Noua Sulita. Cele doua zone au fost reunite in perioada 1918‑1940, dupa care au fost regrupate in URSS, ca, de altfel, si zona Herta, care a facut parte pina in 1940 din judetul Dorohoi, teritoriul fiind ca un intrind prea aproape de marele oras Cernauti, pentru a nu‑i determina pe strategii lui Stalin sa mute frontierele, fara a mai tine cont strict de protocolul aditional secret al Tratatului semnat pe 23 august 1939 de ministrii de externe german si sovietic, celebrul si tragicul tratat pentru noi Pactul Molotov Ribbentrop. Si inca o observatie: potrivit ultimului recensamint al administratiei austriece, facut in 1910, in Cernauti exista un sfert din populatia totala de etnie romana, iar peste trei decenii, in 1938, la ultimul recensamint al autoritatilor romane, exista un procent asemanator; majoritar, adica ceva peste jumatate, era de origine evreiasca, Cernautii avind in 1938 circa 53 la suta o astfel de populatie. Aceasta a suferit mutatii profunde, scazind dramatic in timpul razboiului si al dominatiei sovietice, acum existind circa 1‑2.000 de etnici evrei in centrul administrativ al regiunii. Sa mai amintim ca in perioada dominatiei sovietice, dar situatia continua si acum, s‑a facut si se face distinctie intre populatia de etnie romana, adica cei din nordul Bucovinei, iar cei din fostul judet Hotin, din Basarabia, sint considerati moldoveni, fiind astfel prezentati in recensaminte. Spre exemplu, in cel mai recent recensamint, efectuat de autoritatile ucrainene in 2001, potrivit datelor oficiale comunicate de reprezentantii administratiei regionale Cernauti, traiau, intre cele 80 de nationalitati inregistrate acolo, 75 la suta ucraineni, 12,5 la suta romani si 7,3 la suta moldoveni, deci in total 19,8 la suta, dar altfel e sa‑i prezinti in doua coloane, decit in una, unde reprezinta aproape 20 de procente, iar celelalte 78 nationalitati doar 5 la suta. Intr‑adevar, zona Cernauti, aflata la intersectia de drumuri si frontiere, a fost un oras cosmopolit, in care s‑au vorbit multe limbi, fiecare folosind‑o pe a sa, dar si a vecinilor si prietenilor, indiferent de etnie. Odata cu destramarea URSS si constituirea statului independent Ucraina relatiile transfrontaliere au capatat o dezvoltare deosebita, deschizindu‑se noi puncte de trecere, inclusiv pentru trafic. In acest context, populatia romaneasca si‑a creat propriile organizatii pe baze nationale. In cadrul noii politici de deschidere catre minoritati, Guvernul de la Kiev a creat un cadru constitutional pentru sprijinirea acestor organizatii culturale si profesionale, inclusiv cele ale romanilor. In acelasi timp si Guvernul de la Bucuresti, respectind minoritatile si acordindu‑le un loc special in Parlament, a creat si un Departament special pentru sprijinirea romanilor de peste hotare. Avind in vedere ca Ucraina este un stat atit de intins, Romania nu s‑a mai limitat, ca in perioada sovietica, sa aiba reprezentanti consulari doar in capitala, la Kiev, ci a deschis consulate generale la Odesa si la Cernauti. Din 2003, cind a fost inaugurat Consulatul general a Romaniei la Cernauti, in postul de consul general se afla domnul Romeo Sandulescu. Primul consul general roman la Cernauti este originar din Oltenia, nascut fiind pe 2 ianuarie 1947. Absolvent al Universitatii din Bucuresti in 1973, specialitatea filologie romano‑franceza, a lucrat in domeniu ca director al unor institutii culturale, iar dupa Revolutia din decembrie 1989 a intrat in diplomatie. A urmat cursuri la Academia Diplomatica a Ministerului de Externe, la Institutul de Administratie Publica de la Paris, precum si cursuri de perfectionare diplomatica in Spania, Italia, Franta. Cu o asemenea pregatire a lucrat la Ambasada noastra de la Chisinau (1996‑2000), apoi ca director al Directiei Romaniei din Vecinatatea Romaniei din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2000‑2002), director al Directiei pentru Romanii de Pretutindeni (2002‑2003), dupa care a fost trimis in misiune spre a infiinta Consulatul general al Romaniei din Cernauti. Toti cei care trecind granita si ajungind la Cernauti au vrut sa treaca pragul sediului reprezentantei Romaniei au gasit usa deschisa, domnul consul general primindu-i cu multa bunavointa, amabilitate sincera, incit, revenind, nu se poate sa nu‑i faci macar o vizita oricit de scurta. Intrind in sediu, te intimpina nu doar un interior specific romanesc, dar domnia sa a adunat pe pereti, rafturi, vitrine, obiecte de arta populara, carti, tablouri aduse de oaspeti, veniti la manifestari patronate de catre Consulatul general al tarii noastre. In toamna anului trecut, domnia sa a adunat stihuri inspirate de prezenta sa in nordul Bucovinei, printre romanii de acolo, intre copertile unui volum de poezie sub titlul "Aproape sau cit mai departe". Sa speram ca intelegerile stabilite la inceputul acestui an intre presedintii celor doua state vecine vor duce, cit mai curind, la indepartarea vizelor cu plata care ingreuneaza in momentul de fata schimburile interumane (spre exemplu doar judetele Suceava si Botosani, fiind situate pe frontiera comuna romano‑ucraineana, pot obtine viza cu pret redus, aproximativ 11 dolari SUA, inclusiv comision bancar, de la Consulatul general al Ucrainei la Suceava, unde vin si cei din judetele nordice, Satu Mare si Maramures, iar pentru celelalte judete, inclusiv Iasi, Vaslui, Neamt sau Bacau, trebuie sa mearga pina la Bucuresti si sa achite sume mult mai mari. Or, sa speram ca, in curind, noi, romanii, vom putea trece frontiera in Ucraina fara vize, iar cei din tara vecina vor putea veni la noi cu vize acordate gratuit). Vizitind Cernautii, mai ales in acest an aniversar pentru urbe, vom putea cunoaste mai bine activitatea Consulatului general al Romaniei acolo. Pina atunci va oferim citeva repere prin interviul cu domnul Romeo Sandulescu. Interviu cu consulul general al Romaniei la Cernauti - Domnule Romeo Sandulescu, pentru inceput, cum era comunitatea romaneasca din Ucraina la inaugurarea Consulatului si ce ati reusit sa faceti cu ei si pentru ei. - Etnicii romani din Ucraina si asociatiile reprezentative ale acestora sint grupati indeosebi in trei regiuni: Cernauti, Transcarpatia si Odesa. De asemenea, ei se regasesc in numar mai mic si la Kiev, dar si in regiuni precum Vinnita, Nicolaiv, Herson, s.a. In regiunile Cernauti si Transcarpatia, apartinind circumscriptiei consulare, acestia sint grupati in 20 de asociatii neguvernamentale, constituite in baza legislatiei ucrainene in vigoare, cu statute proprii si conduceri liber alese, avind drept obiectiv pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice si religioase. Inca de la inceput am remarcat nucleul intelectual de la Cernauti, care, in timp, a preluat rolul de coordonator al manifestarilor culturale traditionale si reprezentative in spatiul bucovinean. In paralel, am asistat la maturizarea discursului revendicativ, concretizat in prezentarea cu diverse ocazii a celor mai importante solicitari a etnicilor romani din Ucraina, printre care amintim finantarea corespunzatoare de catre statul ucrainean a activitatilor asociatiilor romanesti si a presei de limba romana, simplificarea de primire a donatiilor din Romania, reprezentarea parlamentara, pe liste proprii, marcarea insemnelor traditionale romanesti etc. Consulatul General al Romaniei la Cernauti a sprijinit, in aceasta perioada, intarirea formelor reprezentative de exprimare comunitara a etnicilor romani, mai ales in domeniul cultural. Salonul "Diplomat Art", infiintat in cadrul misiunii, si‑a asumat rolul unui Centru Cultural atit de necesar si solicitat in acest spatiu, reusind sa promoveze prin proiecte de anvergura valorile culturale romanesti. - Cum au evoluat raporturile romano‑ucrainene in zona? - Fara indoiala, raspunsul este unul singur: pozitiv. Relatia romano‑ucraineana a cunoscut un curs ascendent, atit pe plan economic, cit si la nivelul schimburilor culturale, concretizate prin semnarea numeroaselor acorduri si parteneriate. Deschiderea manifestata de puterea politica a celor doua tari si viziunea comuna asupra noilor abordari ale relatiei bilaterale a adus noi elemente pozitive in structurarea demersurilor pe aceasta tema. In context se inscrie, ca semn al vointei politice, intrunirea, la finalul anului 2006, a celei de a V‑a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale romano‑ucrainene pe problemele asigurarii drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor nationale, ulterior demarind procedurile de monitorizare pe acelasi domeniu, printr‑o prima faza la Cernauti, Suceava, Botosani. - Care sint in prezent problemele si perspectivele? - Intensificarea dialogului bilateral in ultima perioada este o certitudine. Acest fapt corespunde interesului nostru comun de aprofundare a relatiilor de buna vecinatate in contextul politicii europene in domeniu. Ca membru NATO si de curind ca stat al Uniunii Europene, Romania valorizeaza in mod special politica de vecinatate, dorind sa aiba la frontiera sa estica state democratice stabile, cu o politica interna si externa bine conturata, constanta si predictibila. Fara indoiala, orientarea europeana a Ucrainei ofera din aceasta perspectiva o premiza favorabila consolidarii si cresterii calitative a raporturilor bilaterale. Sintem in stadiul implementarii unor intelegeri stabilite la nivelul sefilor de stat. Am in vedere operationalizarea Comisiei prezidentiale mixte, a comitetelor acesteia, iar ultima intilnire a celor doi presedinti, cu ocazia inaugurarii punctului de trecerea frontierei Slatina/Solotvino-Sighet si totodata a Podului Istoric peste Tisa (15 ianuarie), este un exemplu elocvent. Ca potential strategic, Ucraina este pentru Romania, fara indoiala, cel mai mare vecin si, in consecinta, tinde sa devina poate cel mai mare partener zonal. Este de remarcat in acest sens colaborarea in cadrul proiectelor europene in baza Politicii de vecinatate a Uniunii Europene prin Programul de Vecinatate Romania‑Ucraina, initiat in luna februarie 2004, care va continua in perioada urmatoare pina in 2013 cu trei programe de colaborare transfrontaliera ENPI‑CBS: Romania‑Moldova‑Ucraina, in care prevaleaza componenta bilaterala, Romania-Ungaria‑Slovacia‑Ucraina si Bazinul Marii Negre. - Cum apreciati colaborarea in cadrul proiectului Euroregiunii "Prutul de Sus"? - Euroregiunea "Prutul de Sus" si "Carpatica" sint mecanisme specifice de colaborare transfrontaliera, promotoare de proiecte si programe cu rolul de a completa, la nivel regional, ansamblul relatiilor bilaterale. Strategia se concretizeaza pe nevoile specifice ale regiunilor de granita in domenii importante precum dezvoltarea economica si sociala, prevenirea conflictelor si securitatea granitelor, cooperarea "people to people". Anul 2006 a marcat o relansare a proiectelor transfrontaliere la nivelul judetelor Suceava, Botosani, Maramures si Satu‑Mare Romania), a raioanelor regiunilor Cernauti, Transcarpatia si Ivan‑Frankovsc. Proiectele au acoperit domenii care vizau: infiintarea de firme mixte, stabilirea de parteneriate universitare, infratiri intre localitati si scoli din zonele mentionate etc. - Ce credeti ca trebuie facut in continuare? - Ar fi intelept sa continuam constructia pe marginea proiectelor care ne apropie, indeosebi a celor care sint de perspectiva, si presupun aplicarea valorilor europene in plan intern, cu beneficii materiale si spirituale in folosul dezvoltarii durabile a societatii civile si a minoritatilor nationale din cele doua state. In numarul urmator va voi prezenta citeva aspecte, realizari ale comunitatilor romanesti din zona, precum si un interviu care reflecta punctul de vedere al Administratiei Regionale ucrainene de la Cernauti fata de comunitatea romaneasca de acolo. Corneliu Filip, doctor in istorie