03-02-2012 Uleiul de palmier, un dezastru ecologic Uleiul de palmier este cel mai consumat ulei vegetal din lume (25%), datorita costului de productie relativ mic. Este folosit in industria agroalimentara, in cosmetica si la agrocarburanti. Din nefericire, are si un impact semnificativ asupra planetei, relateaza 7sur7.be. Cererea creste de la un an la altul, productia urmand sa se dubleze pana in 2020. Principala consecinta ar fi accelerarea despaduririlor in zonele intertropicale, indeosebi in Indonezia. Culturile de palmieri pentru ulei au impactul cel mai nefast (alaturi de cele de soia) asupra mediului si a habitatelor din aceste regiuni. Producatorii taie masiv padurile pentru a mari terenurile destinate productiei. Principalele tari producatoare (Malaiezia, Indonezia - Borneo si Sumatra) au pierdut astfel 90% din paduri in numai doua secole, punand in pericol habitatul natural al urangutanilor si multe alte specii (tigri, rinoceri, elefanti). Altfel spus, este vorba despre unul din cele mai mari dezastre ecologice din lume. Daca nu se face nimic, 98% din padurile umede indoneziene vor disparea pana in 2020. Pe insulele Sumatra si Borneo, padurea dispare intr-un ritm alarmant, de 1,5 milioane de hectare pe an! Nu trebuie uitat faptul ca productia de ulei de palmier emite o cantitate imensa de gaze cu efect de sera. Defrisarea unui hectar de padure tropicala poate duce la eliberarea in atmosfera a 500 - 900 tone de bioxid de carbon (CO2) si, daca este vorba de secarea unui hectar de turbarie naturala, se ajunge la 3.750 - 5.400 tone de CO2 in cativa ani. Consumatorii trebuie sa invete sa citeasca etichetele de pe produsele alimentare si sa renunte sa le cumpere pe acelea care contin ulei de palmier, pentru a schimba lucrurile in bine. Se poate renunta, de exemplu, si folosirea sapunului cu ulei de palmier. Uleiul de palmier se gaseste in numeroase alimente ambalate, in produsele de ingrijire a corpului si in cele de curatenie sub numele de palmitat sau acid stearic. Cateva companii, printre care Carrefour, Nestle, Unilever, Wilmar International, Cargill au promis sa se aprovizioneze din 2015 doar cu ulei de palmier din surse durabile certificate (culturi date deja in folosinta, care nu sunt create prin defrisare); prin urmare, raman trei ani in care dezastrul poate continua.

VREMEA
CURS VALUTAR
HOROSCOP
ARHIVA
PUBLICITATE
DESPRE NOI
HOME
Evenimentul Regional al Moldovei
editia online de miercuri, 23 Mai 2012
 
ZIARE ŞI REVISTE ROMÂNEŞTI
Prima pagina
Prima Pagina Evenimentul
Fata zilei
Fata Zilei
Newsletter



căutare personalizată

03-02-2012

Uleiul de palmier, un dezastru ecologic


Uleiul de palmier, un dezastru ecologic

Uleiul de palmier este cel mai consumat ulei vegetal din lume (25%), datorită costului de producție relativ mic. Este folosit în industria agroalimentară, în cosmetică și la agrocarburanți. Din nefericire, are și un impact semnificativ asupra planetei, relatează 7sur7.be.

Cererea crește de la un an la altul, producția urmând să se dubleze până în 2020. Principala consecință ar fi accelerarea despăduririlor în zonele intertropicale, îndeosebi în Indonezia. Culturile de palmieri pentru ulei au impactul cel mai nefast (alături de cele de soia) asupra mediului și a habitatelor din aceste regiuni. Producătorii taie masiv pădurile pentru a mări terenurile destinate producției. Principalele țări producătoare (Malaiezia, Indonezia - Borneo și Sumatra) au pierdut astfel 90% din păduri în numai două secole, punând în pericol habitatul natural al urangutanilor și multe alte specii (tigri, rinoceri, elefanți). Altfel spus, este vorba despre unul din cele mai mari dezastre ecologice din lume.

Dacă nu se face nimic, 98% din pădurile umede indoneziene vor dispărea până în 2020. Pe insulele Sumatra și Borneo, pădurea dispare într-un ritm alarmant, de 1,5 milioane de hectare pe an!

Nu trebuie uitat faptul că producția de ulei de palmier emite o cantitate imensă de gaze cu efect de seră. Defrișarea unui hectar de pădure tropicală poate duce la eliberarea în atmosferă a 500 - 900 tone de bioxid de carbon (CO2) și, dacă este vorba de secarea unui hectar de turbărie naturală, se ajunge la 3.750 - 5.400 tone de CO2 în câțiva ani.

Consumatorii trebuie să învețe să citească etichetele de pe produsele alimentare și să renunțe să le cumpere pe acelea care conțin ulei de palmier, pentru a schimba lucrurile în bine. Se poate renunța, de exemplu, și folosirea săpunului cu ulei de palmier.

Uleiul de palmier se găsește în numeroase alimente ambalate, în produsele de îngrijire a corpului și în cele de curățenie sub numele de palmitat sau acid stearic. Câteva companii, printre care Carrefour, Nestle, Unilever, Wilmar International, Cargill au promis să se aprovizioneze din 2015 doar cu ulei de palmier din surse durabile certificate (culturi date deja în folosință, care nu sunt create prin defrișare); prin urmare, rămân trei ani în care dezastrul poate continua.



Adauga comentariul tau







 

impact
Tel. 0232246000 | Fax 0232246002 | Orange 0752266266 | contact@evenimentul.ro
Copyright © SC Ziarul Evenimentul SRL Iasi. In varianta tiparita, cotidianul Evenimentul are o arie de distributie care cuprinde 6 judete:
Iasi, Bacau, Botosani, Neamt, Suceava si Vaslui