27-06-2007 Urmasii familiei Negropontes cer restituirea padurilor de la Oituz Pamintul de la Oituz, numit in vreme mosia Grozesti-Hirja, are o poveste a lui. A intrat in posesia grecului Ulise Negropontes, tatal Elenei Negropontes, printr-o conjunctura. Oamenii din sat stiu din batrini povesti conform carora batrinul grec era un om ce avea comertul in singe si stia sa profite de orice situatie. Astfel, conform legendelor din zona, mosia Grozesti-Hirja ba ar fi fost cistigata la o partida de carti, ba ar fi intrat in posesia lui Ulise Negropontes dupa ce boierul din comuna invecinata, Bogdanesti, nu i-a mai putut restitui un imprumut. Ce spune istoria, ce spun registrele In perioada interbelica, de suprafetele de teren s-a ocupat direct Elena Negropontes. Ea a intrat in conflict nemijlocit cu tatal profesoarei Constanta Ghioldum, care astazi conduce muzeul Craiter. Invatatorul Craiter a fost, dupa cum sustine fiica lui, un inflacarat sustinator al politicilor comuniste. "Era presedintele Obstii si incerca sa faca de asa maniera incit terenul sa fie al taranilor. Problema era ca Elena Negropontes declarase niste terenuri inundabile, ceea ce nu era adevarat. Apoi, in ceea ce priveste padurea, familia Negropontes a incalcat hotarele, marindu-si mereu domeniul. Si astazi se mai vad movilele intre care ar fi trebuit sa fie domeniul, numai ca nu are nimeni interes sa le vada", explica prof Ghioldum. Daca in ziua de astazi familia Negropontes nu mai are nici o pretentie cu privire la restituirea domeniului arabil, acum acoperit tot fie de case, fie de ogoarele si gradinile localnicilor, cuiul lui Pepelea il constituie padurea. 9.008 hectare, adica tot. Urmasii demonstreaza ca acea padure a fost a familiei plecind de la niste registre agricole din 1946, numai ca in micul muzeu al invatatorului Craiter este un act ce ar schimba radical procesului. Este vorba despre o transcriere a unui act ce ar trebui sa existe la primarie. Invatatorul Craiter a copiat de mina un act ce atesta un schimb de teren intre Elena Negropontes si statul roman. "Elena Negropontes renunta la toata mosia, adica inclusiv la padure, pentru un domeniu la Ivesti, judetul Tecuci (n.r. B actualmente Galati). Actul este contrasemnat de primarul din acea vreme, Mircea Ciorba, la 20 martie 1946, iar copia transcrisa de tatal meu, pentru a i se da conformitatea cu originalul, a fost facuta in fata si contrasemnata de primarul Gicu Craiter. La el a si ramas originalul. Cine are nevoie de el sa-l caute in arhivele Primariei", explica prof Ghioldum. Urmasii Negropontes au fost deja pusi in posesie cu suprafetele solicitate in judetul Galati. Mari semne de intrebare Cu privire la cererea de retrocedare a padurii, fiica invatatorului Craiter ridica multe semne de intrebare: "Tata a cautat ani la rind harti cu padurea care sa ateste proprietatea lui Negropontes. Niciodata nu a gasit absolut nimic. Deci, statul nu are nimic, cu exceptia Registrului agricol, prin care sa se demonstreze ca padurea a fost a lui Negropontes". Initial, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate a depus catre Parchetul din Onesti o plingere prin care se cerea procurorilor sa cerceteze mostenitorii pentru mai multe infractiuni. Se solicitau cercetari pentru existenta infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual, fals in declaratii si fals privind identitatea. In martie 2007, procurorul onestean Daniel Valcu emite o rezolutie de neinceperea urmaririi penale. Acesta motiveaza ca diferentele de date si numere de inregistrare semnalate in actele depuse la dosar de sotia si fiica lui Ulise Dan Grigorescu Negropontes provin din desele schimbari de nume, dar si din transcrieri gresite ale unor acte emise de mai multe state europene. Prefectul Gabriel Berca si secretarul Gheorghe Hura semneaza un act remis Judecatoriei Onesti prin care solicita: "Sa luati act de renuntarea la judecata a Comisiei judetene Bacau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, in dosarul nr. 907/270-2007". In spatele acestei decizii sta NUP-ul procuraturii. Cazul a ajuns la Tribunal. • • • Elena Negropontes a fost sotia maresalului Eremia Grigorescu, eroul de la Marasesti si ministru de Razboi. Ea provine dintr-o veche familie elena, ai carei urmasi sint reprezentativi si in societatea zilelor noastre. Stramosii Elenei au emigrat din insula Eubeea, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea: o ramura s-a instalat la Nord de Dunare, in zona Galatiului, de unde trece spre Oituz. O alta ramura s-a stabilit in Franta, la Marsilia, iar o alta a ajuns, in perioada mentionata, in Canada si Statele Unite ale Americii. Tatal Elenei Negropontes, Ulise Negropontes, casatorit cu Sophie Zarifi, detinea la Oituz sute de hectare de pamint agricol si padure. Conform documentelor pastrate, o parte din pamintul agricol a fost concesionat statului roman pentru exploatari petroliere, iar alte fisii au fost vindute. Mosia Grozesti-Harja, actualul Oituz, avea o fabrica de var si una de sticla, mori, vii si crame. Ramona Jitaru