08-09-2006 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Vremurile moderne scot tesatoria din nomenclatorul de meserii Cindva, femeile din comuna vasluiana Valeni erau renumite pentru scoartele pe care le teseau iarna de iarna. Si cum materia prima nu le lipsea, barbatii lor fiind printre cei mai cunoscuti oieri din judet, se intreceau in a lucra covoare de diferite modele. In timp, din aceasta meserie au ramas mai mult amintirile, iar de razboi se mai apropie doar citeva batrine. Cu "marfa" la expozitie La ultima editie a Tirgului Mesterilor Populari de la Vaslui, au avut standuri si doua batrine din comuna Valeni, Anica Palamiuc si Agripina Jitaru. Cele doua au vrut sa arate scoartele tesute la razboi, prosoapele si iile cusute cu multa migala in noptile de iarna. "Nu ne asteptam neaparat sa vindem, dar vrem sa aratam lumii ca si lucrurile noastre, asa cum am invatat de la batrini sa le lucram, sint valoroase. Parca e pacat ca nu mai stie nimeni cum se tese un laicer, o cuvertura sau un prosop. Am ramas un grup de femei care ne mai ocupam de asa ceva si vrem sa ducem mai departe traditia", ne-a spus Anica Palamiuc. Un covor bine lucrat are un "termen de garantie" net superior covoarelor sintetice ce se gasesc in comert. "Noi nu lucram cu tot felul de materiale sintetice. Lucram doar cu lina. Covoarele noastre, daca sint pastrate cu grija, arata bine si dupa 20 de ani. Am acasa un laicer de pe vremea bunicii si si-a pastrat culorile si forma", ne-a mai spus matusa Anica. Razboaie de tesut, lemne de foc Daca in anii trecuti, in fiecare gospodarie din Valeni era cel putin un razboi de tesut, acum, doar la una din zece locuinte s-a mai pastrat cite unul. Multe au ajuns lemne de foc sau sint intepenite fiindca nu au mai fost folosite demult. "Stativele, cum le spunem noi, sint facute de meseriasi. Trebuie respectate anumite dimensiuni si forme. Daca nu sint folosite o vreme, lemnul se mai curbeaza sau il rod cariile si nu mai poate folosi. Acum nu am mai auzit pe nimeni in sat care sa mai faca asa ceva. Stiu insa ca multi le-au aruncat pe foc", ne-a spus Agripina Jitaru. Fara tesaturi... Ca si in alte comune din judet, tinerii au luat drumul strainatatii. Multi si-au ridicat case frumoase in Valeni, dar nu le-au impodobit cu scoarte traditionale. Au preferat covoarele moderne. "Acum sint alte vremuri, se pun persanele prin casa si pe pat. Asta vrea tineretul si sa stiti ca sint si acestea frumoase. Eu insa nu renunt la meserie. Am lina din ce sa lucrez si imi si place. Nu am pe cine sa invat, ca nepoatele invata carte, nu sa tese. Macar cind mor sa am o zestre cu care sa ma duc la groapa. O sa dea de pomana la tot satul covoare", ne-a mai spus matusa Anica. ... doar ii Chiar daca la expozitie covoarele au fost doar admirate, cele doua precupete din Valeni au avut mare succes cu iile cusute manual. Le-au dat cu 500.000 de lei bucata si chiar daca nu au avut un profit prea mare, au fost multumite ca au vindut ceva. "Am vazut si noi ca se intreaba, dar nu am avut prea multa marfa. E migalos de cusut si nu ne mai ajuta ochii. La covoare e mai simplu. Din pacate sintem convinse ca peste cel putin zece ani, la noi in sat nimeni nu va mai tese la razboi", ne-a mai spus Agripina Jitaru. Admira si pleaca Multi vasluieni s-au oprit la standul celor doua femei din Valeni, insa doar pentru a le admira tesaturile. N-au cumparat nimic. "Daca vreau asa ceva mai gasesc la bunici la tara. Imi place sa ma uit, dar nu mi-ar placea sa pun astfel de covoare prin casa. Stiu ca sint lucruri autentice si de valoare, dar la mine acasa nici copii si nici sotul nu le-ar aprecia. Probabil fiindca am intrat intr-o era mai moderna", ne-a spus o vasluianca. • • • E greu de crezut ca tesaturile traditionale vor tine pasul cu cele moderne, dupa cum e greu de crezut ca scoartele isi vor gasi alt loc decit prin muzee si lazile de zestre vechi. Iar de acest lucru ne vom face toti vinovati, pentru ca pierdem din identitate ori de cite ori renuntam la traditii. Simona Pop