24-12-2009 Zimbete incrustat Sarbatorile de iarna din Bucovina au un farmec deosebit pentru ca satenii din aceasta parte a tarii pastreaza cu sfintenie obiceiurile strabunilor: Plugusorul, Buhaiul, Irozii, Dansul mascatilor. An de an, grupurile de copii, adolescenti sau flacai pornesc prin casele oamenilor din sat pentru a le vesti trecerea intr-un nou an si a le face urari de sanatate si belsug in toate. Grupurile de uratori de toate virstele, imbracati in costumele traditionale, cu sumane groase, purtind caciuli impodobite, bice si clopotei, sint primite cu drag, iar gazdele ii rasplatesc cu mere, nuci, covrigi sau colacei. Invatatorul Doru Luchian din Solonet - Todiresti a facut o pasiune pentru confectionarea mastilor, dar si a costumelor pentru mascati. El este indragostit de traditii. Cel mai mult iubeste insa traditiile de Anul Nou, cind pe ulitele satului ies uratorii si mascatii. Pentru a intimpina Anul Nou asa cum se cuvine, mesterul munceste din greu tot anul. Nascut in comuna Boroaia, zona bogata in traditii si obiceiuri de iarna, Doru Luchian a dus cu el si la Solonet, unde este invatator de aproape 33 de ani, bucuria jocului, a muzicii, a colindelor si uraturilor. Cele mai multe masti confectionate de invatator binedispun oamenii. "Cind pui masca pe fata unui om trebuie sa fie vesela si trebuie sa-i scoata in evidenta calitatile sau defectele. Masca e facuta sa aduca buna dispozitie", ne-a dezvaluit Doru Luchian. Mesterul satului Primul an la catedra a insemnat si descoperirea pasiunii. In localitatea suceveana Solonet, din Bucovina, traditiile sint sfinte, iar domnul invatator e mesterul satului si primul in perpetuarea traditiilor. Ca un copil mai mare, caruia ii place sa se joace, ia o bucata de piele de oaie, cu tot cu blana cirliontata, ii pune plete, daca vrea sa faca o masca feminina, sau ceva mai scurte, daca vrea sa faca o masca pentru voinicii satului. "M-au incintat obiceiurile de iarna si m-am gindit sa fac pentru copii si pentru sufletul meu. Pletele sint din in sau din cinepa. Se gasesc mai greu. Unele batrine mai au ceva material prin podurile caselor. Daca as cultiva eu, m-ar inchide pentru trafic de droguri", spune invatatorul. Apoi taie o gaura pentru gura si doua pentru ochi. Pune si fasolele, adica dintii, limba si nasul, care reprezinta varianta exagerata si foarte haioasa a celui pe care l-a luat drept model. Nu face doar masti antropomorfe, ci si zoomorfe, Nu a invatat de la nimeni aceasta arta. A deprins-o pe parcurs. De citiva ani buni incearca sa le insufle si copiilor, care-i sint elevi, pasiunea pentru arta. Prichindeii care acum sint pe la facultati au fost primii care au participat la optionalul "Traditii si obiceiuri din Moldova" unde au cusut masti, au incondeiat oua si au invatat colinde. Oricine vrea sa invete este primit linga mester. Atit doar sa-i placa. Elevii de acum, care sint in clasa a II-a, se descurca mai greu, mai ales ca pieile de oaie sint groase si trebuie cusute cu ace mari indoite. Din clasa a III-a insa se dau pe brazda. Cind pleci la colind, mai ai nevoie si de altceva decit de masti. O caprita, un cerb, un strut, un calut. Miinile lui Doru Luchian se pricep sa faca si astfel de animale din lemne, cergi, podoabe sau vesce, adica niste cercuri care tin oasele de lemn ale animalului la un loc. A confectionat aproximativ 30 de caiuti, 6 caprite, care clampane, doi cerbi, care au coarne adevarate, un Mos Martin si o ursoaica si un strut obraznic, cu un git lung si cu un cioc care clampane si fura caciulile si baticurile colindatilor. Pericolul care ii pindeste pe toti este timpul. Omul isi doreste sa isi expuna tot ce a confectionat intr-un muzeu al satului pentru ca generatiile viitoare sa nu uite de traditii. Cristina Scortariu