Muzeul "Mihail Kogălniceanu" din cadrul Complexului Naţional Muzeal "Moldova" Iaşi găzduieşte expoziţia itinerantă "Destine de martiri", organizată de Muzeul Judeţean Ialomiţa în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Aceasta este a doua dintr-o serie de expoziţii demarată în 2006 şi care propune evocarea unor personalităţi creştine care au suferit în timpul regimului comunist. Organizatorii precizează că la această expoziţie foto-documentară "şi-au mai adus contribuţia persoane fizice şi juridice precum Asociaţia Rost".

"Sfîntul de la Sîmbăta", cum a fost supranumit Arsenie Boca, ori "Sfîntul Închisorilor" – Valeriu Gafencu, numit astfel de către Nicolae Steinhardt, dar şi Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Sandu (Agaton Daniil) Tudor, Ioan Ianolide şi Arsenie Anghel Papacioc, continuă să creeze controverse. Legionari sau doar simpatizanţi ai mişcării, dar care şi-au condus întreaga viaţă după precepte creştine, aceştia au fost arestaţi, urmăriţi şi anchetaţi, în regimul comunist, devenind, în timp, repere pentru mulţi români. "Acum, pentru o parte din cei evocaţi, au fost depuse la Sf. Sinod dosare pentru a fi canonizaţi. Dar indiferent de recunoaşterea pe care Biserica o va acorda acestor oameni, ei vor rămîne aceia prin care Hristos a fost recunoscut printre oamenii acelui terifiant sfîrşit de mileniu creştin", susţin organizatorii expoziţiei. Unicul supravieţuitor dintre cei invocaţi este Arsenie Anghel Papacioc (născut pe 13 august 1914), în prezent duhovnic al Mănăstirii "Sf. Maria" Techirghiol.

Expoziţia reuneşte peste 300 de fotografii, manuscrise, publicaţii, documente – sentinţe judecătoreşti, fişe de penitenciar, foi de carceră, fotografii de filaj şi note informative din timpul urmăririi informative, memorii, fişe de interogatoriu, declaraţii, corespondenţă. "Mărturia acestei generaţii trebuie luată şi dusă mai departe", a spus Cristian Ivănuţă, reprezentantul Asociaţiei "Rost", joi, la Iaşi. Vernisajul a fost urmat de o masă rotundă, pe tema "Dizidenţă sau rezistenţa naţională şi creştină în regimurile totalitare", organizată de Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană. "Noi, la Academie, îmbrăţişăm toată istoria. Vrînd nevrînd, bilanţul nostru este oricînd public. Ne interesează totul. Istoria este totală şi globală. A scoate un segment, înseamnă a denatura istoria, a o sili să o cotească într-o anumită direcţie", a spus istoricul Gh. Buzatu, senator pentru judeţul Iaşi în legislatura 2000 – 2004, pe listele Partidului România Mare.

Expoziţia va rămîne la Muzeul "Mihail Kogălniceanu" pînă pe 10 septembrie, unde poate fi vizitată de miercuri pînă duminică, între orele 10-17.

Un vizitator

Unul dintre vizitatorii expoziţiei a fost preotul Mihai Lungean (foto), de la Biserica "Bunavestire". L-am întrebat ce impresie i-a produs expoziţia şi ne-a răspuns doar atît: "Eu am făcut închisoare cu unii dintre aceştia". A zîmbit amar, apoi s-a oprit, ca şi cum nu ar mai fi fost nimic de adăugat. Să fi fost prea tîrziu? Să fi fost prea devreme?...

Gina Popa