Ieri s-a împlinit termenul dat de UE autorităţilor române pentru rezolvarea problemei gropilor de gunoi neecologice.

Dimineaţa la Tomeşti, după-amiaza la Ţuţora

La Iaşi, teoretic cel puţin, gunoiul menajer din municipiul reşedinţă şi din localităţile limitrofe a fost transportat la depozitul ecologic de la Ţuţora. Licitaţia pentru construirea depozitului a fost cîştigată de firma Hidro Construct din Bucureşti, care a venit în consorţiu cu alte două societăţi, Iridex şi Romair. Oferta a fost de 21 milioane de euro, fără TVA, iar termenul de execuţie a fost de 24 de luni. Depozitul se va întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, iar procedeul de ardere a deşeurilor solide va fi unul ultramodern. În schimbul celor 50 de hectare primite, Primăria Iaşi s‑a angajat să susţină financiar, în fiecare an, fertilizarea păşunii comunale din comuna Ţuţora, în suprafaţă de o sută de hectare.

Menţionăm că lucrările la depozit nu au fost finalizate în totalitate din cauza faptului că municipalitatea ieşeană nu a primit fondurile promise de Guvern pentru acest proiect. A fost totuşi amenajat un compartiment de 15.000 de mp, unde se pot depozita pînă la 400.000 de mc de gunoi menajer. "Este o punere parţială în funcţiune a depozitului ecologic de la Ţuţora, care are nevoie în continuare de finanţare pentru a putea fi dat în folosinţă la capacitate maximă. Urmează să facem demersuri la Ministerul Mediului, pentru a vedea cum putem acoperi suma astfel încît constructorul să poată finaliza în cel mai scurt timp investiţia", declara, acum două zile, Gheorghe Nichita.

Practic, s-a început... cu o pauză. Dimineaţa, autospecialele Salubris încă descărcau de zor gunoi la groapa de la Tomeşti! Explicaţia găsită de directorul SC Salubris, Ioan Apostol, a fost că sistarea activităţii la groapa de la Tomeşti s-a făcut în cursul după-amiezii: "Chiar în acest moment (ora 14,30 – n.n.) este semnat procesul verbal de închidere a gropii. Am aşteptat să ni se comunice acest lucru. Dimineaţa, gunoiul a fost transportat tot aici, însă după semnarea actelor, autospecialele societăţii s-au îndreptat doar spre depozitul de la Ţuţora". Dacă totul a fost corect, de ce atunci şoferii autospecialelor dădeau din colţ în colţ, spunînd că doar îşi cîntăresc maşinile la Tomeşti, urmînd să descarce gunoiul la Ţuţora? La rîndul său, primarul zicea că nu ştie nimic: "Nu ştiu, n-am reuşit să ajung la Tomeşti. Voi lua legătura cu directorul Apostol şi cu Mihai Chirica (directorul tehnic al Primăriei – n.r.) pentru a vedea ce s-a întîmplat".

În restul judeţului, fiecare primărie s-a descurcat cum a putut, dar doar în ultimul ceas. Deşi nu face parte din Zona Metropolitană, Hîrlăul a rezolvat problema depozitării gunoiului menajer tot prin intermediul operatorului ieşean de salubritate. "Am convenit cu Salubris să ne pună la dispoziţie un puţ container de 20 metri cubi, situat în afara oraşului, unde vor depozita gunoiul menajer. Am fost în tratative şi cu o societate de salubritate din Botoşani, care însă ne‑ar fi costat mai scump decît Salubris, situaţie în care ar fi trebuit să mărim tariful aplicat populaţiei. Aşa că ne‑am înţeles cu Salubris pentru 15 lei/mc. La fel au procedat şi primarii din Deleni, Scobinţi şi Cotnari. De Cepleniţa nu ştiu nimic, vroiau la un moment dat să ducă gunoiul la Tîrgu Frumos, însă nu s‑au înţeles cu cei de acolo", ne-a declarat Constantin Cernescu, primarul din Hîrlău. Acesta a mai precizat că în noiembrie va fi dată în folosinţă o staţie de selecţie a deşeurilor menajere, investiţia ajungînd la 750.00 de euro, bani primiţi prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est. "Lucrarea ar fi putut fi gata pînă pe 15 iulie, însă licitaţia a fost contestată de unul dintre participanţi, aşa că va mai dura două‑trei luni pînă la finalizarea proiectului", a adăugat dl Cernescu.

O rezolvare inedită au reuşit-o gospodarii din Bălţaţi. Aici, Consiliul Local a emis ieri hotărîrea prin care se declară închisă groapa de gunoi. În prezent, este supusă dezbaterii publice hotărîrea privind încredinţarea serviciului de salubritate unei firme specializate. "În maxim o lună, va funcţiona şi la noi un serviciu de salubritate. Vom lua gunoiul din gospodării şi‑l vom împrăştia pe cîmp. Prin putrefacţie, acesta devine îngrăşămînt. Pînă atunci, vom depozita gunoiul menajer la Tîrgu Frumos, unde s‑a permis funcţionarea gropii pînă în 2013", ne-a spus primarul Vasile Aştefanei.

Dacă aici s-au mai luat ceva măsuri, la peste 50 de consilii locale depozitarea deşeurilor menajere a rămas în aer. "Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a primit notificări din partea a 40 de primării, dintr-un total de 94, prin care ni s-a comunicat închiderea gropilor de gunoi. Sperăm ca restul localităţilor să-şi rezolve problema. Din cîte ştiu, unele aşteaptă hotărîrea judecătorească de înregistrare a ADISS", ne-a declarat Irina Petruc, reprezentantul APM Iaşi.

La Suceava şi Bacău, deşi gropile sînt teoretic închise de ceva vreme, se repetă istoria de la Tomeşti. Potrivit directorului coordonator al Comisariatului Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, Diana Croitoru, Primăria Tîrgu Ocna a închis depozitul neconform cu fonduri europene, prin procedură simplificată, încă din anul 2008, şi totuşi luna trecută acolo se depozita gunoi în continuare. De aceea, a fost aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 15.000 lei şi impusă măsura de ridicare a deşeurilor menajere depozitate ilegal şi transport la depozitul Dărmăneşti în termen de 15 zile.

La fel s-a întâmplat şi la Suceava. Deşi groapa de gunoi a municipiului de pe malul rîului Suceava este închisă de jumătate de an, aici fiind acceptate doar deşeurile rezultate din construcţii, Test Prima, firma ce administrează platforma, acceptă în continuare depozitarea. Mai mult, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache, a declarat că Test Prima a eliberat şi chitanţe după ce a încasat bani pentru depozitarea de deşeuri menajere pe platforma Mirăuţi, ceea ce dovedeşte încălcarea legii. Firma Test Prima a fost amendată cu 100.000 lei.

Unde vor depozita gunoaiele destui moldoveni, cu directive UE ori fără, rămîne încă un mister. Probabil, vechile vărsători vor funcţiona multă vreme, în "dulcele" stil românesc.

Tudor Damaschin (cu sprijinul colaboratorilor ASIS)