Vizita la crama Mileştii Noi, sau oraşul vinicol subteran cum i se mai spune, poate uimi orice turist fie el din România, SUA sau Japonia. Toţi cei care intră în sala mare de degustare a vinului, păzită de doi haiduci la intrare, rămân uimiţi. Butoaiele din cele 35 de galerii subterane nu au canea. Singurul butoi cu robinet se află chiar la intrarea în sala principală de unde nu lipseşte tabloul domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Crama de la Mileştii Noi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Republica Moldova şi atrage vizitatori din toată lumea. Lungimea totală a galeriilor este de 200 de km, dar tehnologic se utilizează doar 55 de km, restul fiind mină de piatră, fără butoaie şi felinare. Cele 35 de galerii poartă numele a tot atâtor soiuri cum ar fi Cabernet, Fetească, Muscat, Codru, Cahor, Aligote etc. Temperatura acestor galerii subterane este de 12 - 14 grade, iar umiditatea aerului variază între 85 şi 95 de procente. Vinurile se păstrează în 1.300 de butoaie de stejar, care au o capacitate între 600 şi 2.000 de decalitri. Sunt însă şi vinuri care se păstrează în  2.200 de cisterene de inox, care au capacitate între 2.000 şi 20.000 de decalitri. Cascada săpată în piatră şi budanele imense de stejar oferă o atmosferă de vrajă, de poveste. După ce au făcut cunoştinţă cu frumuseţile subterane, inclusiv colecţia de aur Mileştii Noi, vizitatori sunt invitaţi în sălile de degustare, unde li se oferă  vinuri şi bucate tradiţionale moldoveneşti.

În luna august a anului 2005, Colecţia de Aur Mileştii Mici a fost recunoscută de Guinnes World Records ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume. Vinurile de colecţia marca Mileştii Mici sunt excepţionale, cel mai vechi datând din 1968.

„Românii preferă Cabernetul de colecţie, precum şi  vinurile desert. Exportul către România nu a crescut -- susţin reprezentanţii vestitei crame -- faţă de anii precedenţi. În schimb, au crescut livrările în Europa, inclusiv în Marea  Britanie, dar şi în SUA şi ţările asiatice”, explică unul dintre ghizii vestitei crame din Republica Moldova, Tatiana Andronache.

În galerii, două treimi dintre butoaie sunt pline, iar restul sunt disponibile pentru recolta din anul următor. Pentru cel  mai scump vin şi, în acelaşi timp, cel mai  vechi trebuie să scoţi din buzunar 13.000 de lei moldoveneşti. Este vorba de un vin desert – Nejnoi, din 1969, an în care a fost deschisă în  galerie o  secţie de păstrare a vinurilor de calitate superioară şi de consum curent.

Vinul de calitate superioară se păstrează de la 3 până la 6 ani în butoaie din lemn de stejar, apoi în sticle, între  6 şi 10 ani. Acestea sunt, de fapt  vinurile de colecţie.

Vinurile albe se păstrează 25 de ani, cele  roşii-50 de ani. În galeriile cramei sunt adăpostite două milioane de sticle, din care 500.000 sunt păstrate în camera secretă. Acolo sunt ascunse vinurile cele mai vechi, dar, în acelaşi timp, şi cele mai scumpe. Camera secretă a fost înfiinţată în 1985, când a fost interzisă producerea şi vinderea băuturilor alcoolice. Atunci conducerea cramei a decis crearea acestei camere, în care au fost stocate primele vinuri de colecţie, fabricate între anii '73 şi '75.

În apropierea Sălii mari se află regele Bachus care, spun reprezentanţii cramei, ne transmite un mesaj destul de important, în special pentru persoanele cărora le place un vin bun. “Nu contează cât de mult veţi bea, întotdeauna trebuie să fiţi gentlemeni şi doar atunci totul va fi bine”.

Crama are forma unei cetăţi moldove, ceea ce susţine ipoteza că a fost ridicată pe locul unei reşedinţe a marelui domnitor al Moldovei,  Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Cristina Scorţariu