16-08-2003 Doua sute de ani Pana de curent care a afectat SUA a ocazionat transmiterea spre Romania a unui fragment de realitate americana a carui proiectie in raport cu viata noastra cotidiana ne poate da de gindit. Poate cel mai interesant moment al crizei a fost conferinta de presa a primarului New York-ului, Michael Bloomberg. In cursul ei, seful muncipalitatii a demonstrat ca este un adevarat lider. A vorbit scurt, la obiect, folosind cuvinte simple si fara echivoc. A aratat ca principala sa preocupare este aceea de a asigura securitatea si confortul comunitatii pe care o conduce. A dat exact explicatiile care se asteptau de la el, a demonstrat ca a vorbit exact cu oamenii care erau cei mai in masura sa ii dea explicatii si asigurari. Departe de a fi naiv, a trimis primul generator de curent la dispeceratul politiei si a ordonat ca primul cartier iluminat sa fie Bronx. S-a ferit sa dea asigurari exagerate, subliniind ca autoritatile au facut exercitii pentru asemenea situatii si ca, de aceea, este de asteptat ca totul sa se termine cu bine, insistind asupra participarii disciplinate si calme a fiecarui cetatean la reinstaurarea ordinii. In planul imaginii televizate, Michael Bloomberg degaja autoritate si siguranta, fiind totodata genul de figura in jurul careia se poate stringe chiar si o comunitate locala de dimensiunile si eterogenitatea celei new-yorkeze. In memorie imi persista insa curajul si stiinta conducerii de care a dat dovada si Rudolf Giuliani, primarul care a trebuit sa faca fata panicii stirnite de atentatele teroriste. Ambii au evidentiat ca rolul principal in rezolvarea problemelor revine comunitatii locale, care are si banii si competenta si mijloacele de a reinstaura ordinea. In momentele in care Michael Bloomberg vorbea la televizor, am facut exercitiul de imaginatie de a-i pune in locul sau la tribuna primarii mai cunoscuti ai Romaniei. Si l-am vazut pe Basescu aranjindu-si suvita care (crede el) ii mascheaza chelia cum peroreaza impotriva PSD, care nu a creat o structura energetica stabila si promitind ca, odata ajuns sef peste tot ce se poate conduce in Romania, el va rezolva si problema asta. L-am vazut si pe Constantin Simirad afirmind ca in istoria sa de primar e prima asemenea defectiune si ca serviciile primariei vor fi supuse la controale. L-am vazut si pe Dumitru Sechelariu, profitind de pana asta de curent pentru organizarea unei petreceri cimpenesti, in care sa cheme tot Bacaul si sa ii puna pe oameni sa invirta un dinam. L-am vazut si pe Gheorghe Funar, perorind ca e mina ungurilor si pe Radu Mazare, in maieu si cu sapca de baseball, chemindu-si amicii cu salupe sa aduca niste curent din Bulgaria. Diferente vizibile au fost si in cazul prestatiilor jurnalistice. Comentatorii CNN si SkyNews erau de un calm extrem, ferindu-se de presupuneri si generalizari, in timp ce omologii lor romani pareau la un moment dat de-a dreptul incurcati ca si-au intrerupt programele pentru un eveniment in care nu sint morti si raniti, vectorul esential al audientei in Romania. Ca si in septembrie 2001, TVR (cea cu taxa...) a preferat sa nu-si trezeasca angajatii si a ignorat aproape total evenimentul cu pricina. Revenind la americani, e de remarcat afirmatia unui reporter de teren, care a spus ca ar fi nedrept sa se faca presupuneri asupra cauzei penei de curent, fiindca o asemenea conduita ar putea aduce acuzatii nemeritate unor oameni care oricum muncesc din greu pentru a asigura energia orasului. Jos palaria! Joi noaptea am avut certitudinea ca Silviu Brucan s-a inselat. Exista si lucruri pentru care trebuie nu 20 de ani de democratie ci 200. Dan N. Dobos