16-12-2000 Iasi, cetate cu nume din istorii Numele orasului Iasi a fost explicat in foarte multe variante, fiecare avind argumente plauzibile. Potrivit unor istorici, in anul 1240, mongolii, in timpul marilor invazii din Europa, i-au adus pe meleagurile moldave pe alanii tirzii, numitii asii sau iasii. Altii sustin insa ca numele Iasi are o origine slava ias-sa, care inseamna frasin sau frasinet. Exista si o teorie care sustine si originea latina a numelui, derivindu-l din Iassa, care ar insemna apa, iaz, riu sau torent de apa. Deoarece primele mentiuni scrise ale numelui Iasi au forma de plural -- Iasy, lingvistii considera ca numele urbei celor sapte coline deriva de la un anume Ias, care a stapinit la un moment dat localitatea, ce a capatat apoi numele sub aspectul plural Iasi. De aici, se poate spune ca toponimicul Iasi face parte din categoria acelor nume de sate si tirguri care amintesc de cel care le-a intemeiat sau le-a stapinit cindva. "De obicei, ar trebui sa se spuna, de exemplu, cetatea Iasilor, si nu a Iasului, tocmai pentru ca numele orasului deriva de la un anume om", considera dna Stela Cheptea, cercetator. Astazi Iasii cuprind multe cartiere, desi in perioada medievala, centrul economic era pe locul unde se afla acum Banca Agricola, iar orasul era delimitat de actuala zona centrala. Treptat, dezvoltindu-se drept centru agrar si viticol, Iasul a cuprins rind pe rind satele din jur, iar cartierele, in marea lor majoritate, au luat numele vechilor ocupatii ale oamenilor care locuiau acolo. Coborind dealul Copou, pe Sararie si Pacurari... Legendele spun ca numele Copoului vine de la un copoi dupa a carui urma, reintors din lupta, s-a luat domnitorul Vasile Lupu pentru a o gasi pe sotia sa, doamna Tudosca, ascunsa de teama vrajmasilor intr-un stejar secular de pe acele locuri. La stinga, cum cobori dealul, este cartierul Sararie, cu strada ce poarta acelasi nume, altadata Drumul Sarii, una dintre cele mai vechi ulite ale Iasului, prin care, acum 200 de ani, se facea un bogat trafic cu sarea ocnelor domnesti. Pe partea dreapta a dealului Copou, in vale, se zareste cartierul Pacurari, numele acestuia derivind, in viziunea unor cercetatori, de la cuvintul pacura, adica de la cei care vindeau gaz. "Pacurar, din cite am aflat, inseamna si oier; pe acea strada treceau, tot cam in urma cu 200 de ani, oierii cu turmele", ne-a mai spus dna Cheptea. ... in Piata Unirii... Cu peste 400 de ani in urma, pe locul unde se afla astazi Piata Unirii, a existat o mahala a breslei olarilor, fapt dovedit de descoperirea a 123 cuptoare de ars ceramica, din secolul al XVI-lea. In 1959, pentru prima data, in fata unui han din acest loc, s-a jucat Hora Unirii. Mai tirziu, pe 2 noiembrie 1901, in acest loc s-au organizat manifestari prilejuite de implinirea a 300 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul, iar pe 27 mai 1912 a avut loc inaugurarea statuii de bronz in amintirea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al tarilor unite, Moldova si Muntenia. ... spre Tirgu Cucu si Tatarasi Strada Sarariei, drumul sararilor de altadata, ce duceau sarea cu carutele, se termina in Tirgu Cucu. In aceasta zona, copacii ce margineau orasul erau plini de pasari, de cuci, ce cintau pentru a-si gasi perechea. Cu timpul, oamenii s-au obisnuit sa spuna locului Tirgu Cucu, mai ales ca, in vechime, acesta se numea Tirgu Fainei, pentru ca pe acolo treceau negustorii de faina. Urcind pe strada Eternitate, pe deal se intinde cartierul Tatarasi, odinioara acoperit de codri. Numele sau se datoreste fie unor hoarde de tatari care se adaposteau acolo inainte de a navali asupra Iasului, fie citorva tatari mai pasnici care s-au stabilit pe aceste locuri pentru a munci sau negustori in oras. In partea sudica a cartierului, se afla Piata Doi Baieti, despre care localnicii spun ca, acum vreo 50 de ani, in acel loc era o circiuma, proprietatea a doi frati. Oamenii spun ca unul dintre ei l-a omorit pe celalalt, dar cind mergeau la acea circiuma, ii spunea la Doi Baieti, iar numele s-a pastrat si astazi. Ca o continuare a Tatarasiului, biserica Aroneanu, din comuna cu acelasi nume, a fost ridicata in anul 1594 in vremea domniei lui Aron Voda. Frumoasa si Manta Rosie De pe Pasajul de la Bucium, pe dealurile din jurul orasului, se vad manastirile. Numele manastirii Frumoasa, spune legenda, vine de la o domnita frumoasa care a fost exilata si a locuit aici toata viata. Altii cred ca numele locului vine de la frumusetea privelistii, odinioara Frumoasa fiind inconjurata cu apa si barci de plimbare. Numele bisericii l-a imprumutat si cartierul. Alaturi, mai noul cartier de locuinte Manta Rosie, aminteste batrinilor care au aflat povestea de la bunici sau strabunici, de calaul Gavrila Buzatu, ultimul si cel mai singeros al Iasului, care a fost nevoit sa aleaga intre pedeapsa cu moartea si meseria de calau. Aparitiile sale terifiante, prin cruzimea cu care ii tortura pe vinovati, erau intarite de mantaua sa rosie cu care era imbracat. Manastirea Cetatuia isi are numele de la o straveche cetatuie ce a existat pe aceste locuri; in apropierea ei se afla manastirea Hlincea, care a fost ridicata in 1660 de catre Vasile Lupu. Locul unde erau chemati domnitorii romani Pe dealul din vestul Iasului se afla Manastirea Galata, care a dat si numele cartierului ridicat in acest secol. In 1579, Petru Schiopul facuse o manastire cunoscuta sub numele de Galata din vale, care s-a darimat. Trei ani mai tirziu, domnitorul a ordonat ridicarea altei biserici, pe deal, iar zidul de piatra ce inconjoara Galata s-a construit incepind din 1735. Fiind loc de refugiu in caz de razboi sau epidemii, in incinta Galatei s-a construit o locuinta domneasca. Intrucit domnii din Principate, care mergeau la Poarta, erau primiti intr-o suburbie a Constantinopolului, cu numele de Galata, iar cei ce veneau de la Poarta cu treburi la Iasi, erau primiti mai intii in curtile de la Galata, prin analogie, aceasta manastire a primit numele pe care il poarta. Buciumul si Trei Sarmale Satul Bucium, rasfirat, cu aspect pitoresc, isi are numele de la cunoscutul instrument de care se serveau strajile de pe dealuri pentru a anunta eventualele apropieri ale tatarilor. Preluind ceea ce a fost original din veche constructie, la Bucium a fost restaurat renumitul Han "La trei Sarmale", care si-a primit numele de la cele trei sarmale ce se serveau in dar celui intrat la han sa ospateze, sau sa zaboveasca la un pahar cu vin. Atestat documentar inca din secolul al XVIII-lea, hanul era loc de popas si al domnitorilor ce se intorceau de la Poarta. Trecind de Bucium, ajungem la Birnova si Dobrovat. Birnova, cu satul, padurea si sanatoriul, isi are numele de la Manastirea Birnova, ridicata intre anii 1629 si 1664, din ordinul domnitorului Barnovski Voda. La Dobrovat, in anul 1503, Stefan cel Mare a construit manastirea cu acelasi nume. Locuri mai noi In ultimii 50 de ani, in perioada comunismului, Iasul a cunoscut o puternica dezvoltare industriala. De aceea, s-au construit noi cartiere, ale caror denumiri au preluat numele fabricilor -- Nicolina, CUG... Foarte recentele cartiere Mircea cel Batrin, Alexandru cel Bun si Dacia au concentrat un mare numar de oameni, veniti sa munceasca in marile intreprinderi socialiste. Intre aceste cartiere, se afla Piata Alexandru cel Bun, numita de unii Piata Voievozilor, datorita numelor celor doi domnitori. Multe strazi din cartierul Dacia poarta vechile denumiri ale oraselor din perioada daco-romana -- Sarmisegetuza, Buridava sau Sucidava. Dar toate locurile, mai vechi sau mai noi, au un rasunet de istorie, iar vizitatorii din alte tinuturi intra, pentru citeva momente ce se sustrag cu totul curgerii timpului, in marea zodie a eternitatii Iasilor. (Cristina Negoita)