* pe lângă trauma implicării într-un eveniment rutier, şoferii sunt uneori nevoiţi să treacă şi prin calvarul convingerii firmelor de asigurări de adevărul declaraţiilor * tot mai multe abuzuri ale acestor firme sunt reclamate de proprietarii de autoturisme, companiile invocând diverse motive pentru a întârzia plăţile sau pentru a nu le acorda deloc * este şi cazul unui şofer din Piatra Neamţ care se chinuie încă din ultima lună a anului trecut să-şi recupereze despăgubirile, în urma un accident rutier * niciun demers al acestuia nu s-a finalizat cu o conciliere între părţi, iar compania refuză să-şi exprime un punct de vedere

Acţiunea de contractare a furnizorilor de servicii medicale a intrat în linie dreaptă. În acest an au fost admişi pentru a intra în relaţii contractuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) 1.200 de furnizori, care vor împărţi un buget de 700 milioane de lei, cu 10 la sută mai mic faţă de cel din 2011

Contractarea a debutat la începutul lunii, reprezentând o premieră pentru sistemul sanitar românesc, după cum susţin şi oficialii din sănătatea ieşeană. Conducerea CJAS spune că modul de organizare a perioadei de contractare la începutul lunii ianuarie, faţă de aprilie şi mai, cum se întâmpla în ceilalţi ani, aduce şi avantaje, şi dezavantaje. „Este prima dată când contractarea se face la început de an şi asta pentru că actul normativ numit contract - cadru este încheiat pe doi ani de zile. Avem peste 1.200 de furnizori, pe 13 domenii de asistenţă medicală, care au solicitat să intre în relaţii contractuale. La unii furnizori modalitatea de contractarea a fost facilă, la alţii mai complicată, cum a fost în cazul spitalelor, unde procedura presupune negocierea şi stabilirea unei valori de contract sau analiza unui punctaj. Toate aceste lucruri s-au făcut după un program foarte bine stabilit, încă din decembrie 2011”, ne-a spus dr. Iulian Şerban, preşedintele CJAS.

Bugetul CJAS din 2012 este mai mic cu 10 la sută faţă de cel contractat anul trecut. Conducerea instituţiei spune însă că acum managerii pot să facă o previziune a cheltuielilor în funcţie de banii alocaţi. „Până acum contractarea se făcea fie în primul trimestru, fie chiar la jumătatea anului şi era foarte greu să planifici bugetul în anul respectiv. Acum avem o imagine foarte clară, furnizorul poate să-şi facă deja un plan de activitate sub aspect financiar pe un an de zile, iar inerentele reglaje din sistemul bugetar sunt mai mici ca în anii trecuţi”, ne-a mai spus şeful CJAS.

Din bugetul de 700 milioane de lei al CJAS, numai pentru spitale s-au alocat 430 milioane de lei. Cel mai mare buget l-a primit Spitalul „Sf. Spiridon” - 98 milioane de lei, urmat de Spitalul de Copii „Sf. Maria”, 43 milioane de lei. „Negocierea s-a făcut la maximul posibil conform legii, în funcţie de anumite standarde de cost. Aceste tarife au dus la o creştere a finanţării pentru anumite spitale faţă de anii precedenţi, dar şi la scăderi, în cazul altora. Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că au fost favorizate în special spitalele care rezolvă cele mai multe cazuri acute, precum Sf. Spiridon, Cuza Vodă, Sf. Maria sau Neurochirurgie”, a precizat dr. Şerban.

O situaţie particulară se înregistrează la Institutul de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu”, unde tarifele pe caz rezolvat s-au înjumătăţit faţă de anul trecut, iar unitatea va ajunge pentru al doilea an la comisia de mediere de la Minister. „Am fost şi eu de acord să mergem la comisia de mediere de la CNAS în vederea soluţionării problemei, sperând că Ministerul Sănătăţii va suplimenta diferenţele care rezultă din negocierile cu Institutul de Boli Cardiovasculare prin programul naţional de materiale sanitare pe boli cardiovasculare, materiale care sunt foarte scumpe. Sper ca la negocierea care va avea loc pe 6 februarie să-i conving pe reprezentanţii Ministerului să suplimenteze banii pe programe la Institut, astfel încât şi acest spital să ajungă la nivelul bugetului de anul trecut”, ne-a spus dr. Şerban.

În următoarea perioadă unităţile sanitare vor intra în focul verificărilor în cazul medicilor care au fost raportaţi ca fiind în relaţii contractuale. „Am văzut că managerii de spitale se plâng că nu au medici, iar în contractare o condiţie obligatorie este să aibă un anumit număr de medici pe toate specialităţile. Spitalele au mai anexat la contract o autoevaluare semnată de managerul de spital pe propria răspundere. Această evaluare va fi verificată în următoarea perioadă de inspectorii CJAS, iar dacă situaţia nu este reală cu autoevaluarea anexată la contract, bugetele vor fi diminuate”, a precizat dr. Şerban.

Cristina Mihăilă

Din bugetul de 700 milioane de lei al CJAS pe anul 2012, numai pentru spitale s-au alocat 430 milioane de lei