Evenimentul.ro › Medicale › Cătina albă, o minune lăsată de Dumnezeu pe Pământ

28-07-2010 Catina alba, o minune lasata de Dumnezeu pe Pamant In Romania, catina alba creste pe toate dealurile. Fructele de catina alba au aparut deja in piete. Se pastreaza cel mai bine in miere de albine. Se consuma atat cat suporta fiecare. Tot secretul consumului in scop terapeutic a acestor fructe este sfaramarea intre dinti si mestecarea semintei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevaratul depozit de vitamine. Cei care prefera un somn linistit, este bine sa consume fructe de catina numai in prima parte a zilei, consumul lor catre seara dand un efect mai puternic decit cel al cafelei. Fructele de catina alba se pastreaza foarte bine si pe crengute agatate in camara, in balcon sau sub streasina casei. Primele informatii despre utilizarea terapeutica a fructelor de catina alba apar intr-un tratat de medicina tibetana, din sec. VIII. Aceste fructe se foloseau in alimentatia serpasilor implicati in ascensiuni montane prelungite, datorita proprietatilor nutritive de exceptie. In Grecia antica, se recomanda utilizarea catinei in hrana cailor de curse, pentru sporirea masei lor musculare dar si a luciului pielii. De altfel, denumirea botanica de "Hyppophae" provine de la "hippo" = cal si "phaos" = a straluci. Fructele de catina alba incetinesc procesul de imbatranire Dupa cum ne-a spus dl ing. Stefan Manea, directorul firmei Hofigal, utilizarea catinei albe ca remediu pentru ingrijirea pielii, cu actiune nutritiva, revitalizanta si de refacere este cunoscuta de secole: "Uleiul de catina alba actioneaza pentru vindecarea unor maladii ale pielii precum eritemele, uscaciunea, mancarimile, eczemele, ajutand in vindecarea unor boli precum psoriazis si zona zoster. Capacitatea catinei albe de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit foarte utila in tratamentul arsurilor, ranilor cu vindecare lenta si ulceratiilor. Catina alba are un continut bogat in componente nutritive esentiale pentru sanatatea pielii si are ca efect incetinirea procesului de imbatranire". Acest lucru, spune dl Manea, este valabil atat pentru pielea de la exteriorul corpului, cat si pentru cea din interior, preparatele din catina alba dovedindu-se utile si in tratamentul bolilor tubului digestiv. Referitor la utilitatea acestor fructe in geriatrie, dna biolog Maria Pop, specialist in fitoterapie, membru al Asociatiei Nationale pentru Terapii Complementare din Romania (ANATECOR), coordonator al Laboratoarelor Hypericum, din Maramures, spune ca, "prin continutul in acizi grasi nesaturati cu rol in producerea de prostaglandine, ele regleaza permeabilitatea membranei celulare impiedicand imbatranirea si ridarea tenului". Serotonina din fructele de catina, un important factor antistres Dupa cum ne-a spus dna prof. biolog Maria Pop, fructele de catina alba sunt cel mai valoros factor antistres si cele mai eficiente antitoxine. Toata planta este medicinala insa organul cu cele mai multe substante active este fructul: "Siropul de catina obtinut din fructe prin presare la rece concureaza cu folosirea fructelor proaspete, intrucat acest sirop pastreaza nealterate si fara sa se piarda toate substantele active terapeutic. Pulpa din fruct se ridica in strat la suprafata siropului, iar deasupra ei se gaseste o pelicula de ulei, care da siropului calitate terapeutica dar si il protejeaza". Pentru obtinerea siropului de catina se selecteaza fructele cele mai portocalii, acestea fiind cele mai bogate in vitamine. Este bine ca fructele sa se prelucreze in ziua recoltarii; se spala sub jet de apa, apoi se preseaza (poate fi folosita presa pentru struguri). Siropul obtinut, fara adaos de apa, se introduce intr-un agitator din inox, unde se adauga indulcitorul: zahar sau miere de albine. Urmeaza agitarea, care este un proces mecanic ce poate dura mai multe ore, chiar pana la 10 ore, dupa care siropul se pune in sticle inchise ermetic. Siropul de catina obtinut astfel, prin presare la rece, se consuma diluat cu apa minerala sau cu alte lichide, ratia zilnica fiind de 3-4 linguri. Portia zilnica se poate dubla in cazul eforturilor prelungite fizice si intelectuale. In general, spune dna Maria Pop, acest sirop nu se administreaza seara, intrucat poate tulbura somnul datorita energizarii produse: "Catina alba este cea mai dotata planta medicinala! Fructele ei ar trebui tratate nu ca simplu aliment, ci ca medicamente naturale de exceptie, adevarate produse farmaceutice oferite de natura gata preparate prin cea mai curata biosinteza. Asociind fructele de catina cu o nutritie adecvata, putem realiza un tratament eficient, preventiv si curativ. Catina este un biotrofic si un biostimulator de exceptie, un regenerator si un energizant dintre cele mai puternice, calitati datorate existentei in cantitati apreciabile a serotoninei. Serotonina este cel mai important factor antistres continut in fructele de catina. Este un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar si constrictor, precursor al melatoninei, implicat in sinteza proteinelor si in reglarea nivelului glucozei; este un antioxidant eficace, evita formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator, stimuland raspunsul imun al leucocitelor in apararea antibacteriana. Serotonina controleaza starea de veghe-somn, raspunsul la lumina-intuneric si procesul de mictiune nocturna". Catina alba creste rezistenta organismului la radiatii In Rusia, unde creste pe suprafete intinse, catina alba este numita "ananas siberian", datorita sucului placut dar si proprietatilor revigorante. Produse din catina alba au fost utilizate in alimentatia cosmonautilor, datorita efectului energizant si echilibrant dar si de marire a rezistentei organismului la actiunea radiatiilor cosmice. "Fructele de catina contin vitamine liposolubile (A, E, F, D) instabile in mediu acid, cat si vitamine hidrosolubile (C, K, P si intreg complexul B) instabile in mediu alcalin. Convietuirea in fruct a acestor doua tipuri de vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox. Studiind fenomenul, cercetatorii au descoperit existenta unor membrane unidirectionale care, atat timp cat nu sunt distruse, pot pastra vitaminele. Asa se poate intelege de ce sucurile, gemurile si alte preparate din fructe de catina alba nu sunt atat de bogate in vitamine precum fructul in sine", ne-a spus dl Stefan Manea, de la Hofigal. Protejind pielea si mucoasele de actiunea nociva a unor radiatii, siropul de catina alba amelioreaza efectele nocive ale chimioterapiei in cazul bolnavilor de cancer. • • • Iata doua retete manastiresti de preparare a siropului si vinului din fructe de catina alba. O bautura placuta si racoritoare se obtine din 750 g fructe de catina, care se fierb in 6 l de apa si 1 kg de zahar. Dupa racire, se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros. Pentru obtinerea vinului din fructe de catina, se pun intr‑un vas de sticla 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarna 5 l de apa fiarta si racita si 1,5 kg zahar. Pentru grabirea fermentarii, se recomanda sa se adauge si putina drojdie de vin. Se lasa 15‑20 de zile, apoi se decanteaza in sticle, timp in care uleiul portocaliu apare la suprafata vinului. Pentru prepararea vinului se pot utiliza si fructele uscate, in proportie de 5 ori mai mica.

28-07-2010

Cătina albă, o minune lăsată de Dumnezeu pe Pământ

În România, cătina albă creşte pe toate dealurile. Fructele de cătină albă au apărut deja în pieţe. Se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atât cât suportă fiecare. Tot secretul consumului în scop terapeutic a acestor fructe este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine.

Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dând un efect mai puternic decît cel al cafelei. Fructele de cătină albă se păstrează foarte bine şi pe crenguţe agăţate în cămară, în balcon sau sub streaşina casei.

Primele informaţii despre utilizarea terapeutică a fructelor de cătină albă apar într-un tratat de medicină tibetană, din sec. VIII. Aceste fructe se foloseau în alimentaţia şerpaşilor implicaţi în ascensiuni montane prelungite, datorită proprietăţilor nutritive de excepţie.

În Grecia antică, se recomanda utilizarea cătinei în hrana cailor de curse, pentru sporirea masei lor musculare dar şi a luciului pielii. De altfel, denumirea botanică de "Hyppophae" provine de la "hippo" = cal şi "phaos" = a străluci.

Fructele de cătină albă încetinesc procesul de îmbătrânire

După cum ne-a spus dl ing. Ştefan Manea, directorul firmei Hofigal, utilizarea cătinei albe ca remediu pentru îngrijirea pielii, cu acţiune nutritivă, revitalizantă şi de refacere este cunoscută de secole: "Uleiul de cătină albă acţionează pentru vindecarea unor maladii ale pielii precum eritemele, uscăciunea, mâncărimile, eczemele, ajutând în vindecarea unor boli precum psoriazis şi zona zoster. Capacitatea cătinei albe de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit foarte utilă în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă şi ulceraţiilor. Cătina albă are un conţinut bogat în componente nutritive esenţiale pentru sănătatea pielii şi are ca efect încetinirea procesului de îmbătrânire". Acest lucru, spune dl Manea, este valabil atât pentru pielea de la exteriorul corpului, cât şi pentru cea din interior, preparatele din cătină albă dovedindu-se utile şi în tratamentul bolilor tubului digestiv.

Referitor la utilitatea acestor fructe în geriatrie, dna biolog Maria Pop, specialist în fitoterapie, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), coordonator al Laboratoarelor Hypericum, din Maramureş, spune că, "prin conţinutul în acizi graşi nesaturaţi cu rol în producerea de prostaglandine, ele reglează permeabilitatea membranei celulare împiedicând îmbătrânirea şi ridarea tenului".

Serotonina din fructele de cătină, un important factor antistres

După cum ne-a spus dna prof. biolog Maria Pop, fructele de cătină albă sunt cel mai valoros factor antistres şi cele mai eficiente antitoxine. Toată planta este medicinală însă organul cu cele mai multe substanţe active este fructul: "Siropul de cătină obţinut din fructe prin presare la rece concurează cu folosirea fructelor proaspete, întrucât acest sirop păstrează nealterate şi fără să se piardă toate substanţele active terapeutic. Pulpa din fruct se ridică în strat la suprafaţa siropului, iar deasupra ei se găseşte o peliculă de ulei, care dă siropului calitate terapeutică dar şi îl protejează".

Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, acestea fiind cele mai bogate în vitamine. Este bine ca fructele să se prelucreze în ziua recoltării; se spală sub jet de apă, apoi se presează (poate fi folosită presa pentru struguri). Siropul obţinut, fără adaos de apă, se introduce într-un agitator din inox, unde se adaugă îndulcitorul: zahăr sau miere de albine. Urmează agitarea, care este un proces mecanic ce poate dura mai multe ore, chiar până la 10 ore, după care siropul se pune în sticle închise ermetic.

Siropul de cătină obţinut astfel, prin presare la rece, se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte lichide, raţia zilnică fiind de 3-4 linguri. Porţia zilnică se poate dubla în cazul eforturilor prelungite fizice şi intelectuale. În general, spune dna Maria Pop, acest sirop nu se administrează seara, întrucât poate tulbura somnul datorită energizării produse: "Cătina albă este cea mai dotată plantă medicinală! Fructele ei ar trebui tratate nu ca simplu aliment, ci ca medicamente naturale de excepţie, adevărate produse farmaceutice oferite de natură gata preparate prin cea mai curată biosinteză. Asociind fructele de cătină cu o nutriţie adecvată, putem realiza un tratament eficient, preventiv şi curativ. Cătina este un biotrofic şi un biostimulator de excepţie, un regenerator şi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi datorate existenţei în cantităţi apreciabile a serotoninei. Serotonina este cel mai important factor antistres conţinut în fructele de cătină. Este un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar şi constrictor, precursor al melatoninei, implicat în sinteza proteinelor şi în reglarea nivelului glucozei; este un antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator, stimulând răspunsul imun al leucocitelor în apărarea antibacteriană. Serotonina controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină-întuneric şi procesul de micţiune nocturnă".

Cătina albă creşte rezistenţa organismului la radiaţii

În Rusia, unde creşte pe suprafeţe întinse, cătina albă este numită "ananas siberian", datorită sucului plăcut dar şi proprietăţilor revigorante. Produse din cătină albă au fost utilizate în alimentaţia cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de mărire a rezistenţei organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice. "Fructele de cătină conţin vitamine liposolubile (A, E, F, D) instabile în mediu acid, cât şi vitamine hidrosolubile (C, K, P şi întreg complexul B) instabile în mediu alcalin. Convieţuirea în fruct a acestor două tipuri de vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox. Studiind fenomenul, cercetătorii au descoperit existenţa unor membrane unidirecţionale care, atât timp cât nu sunt distruse, pot păstra vitaminele. Aşa se poate înţelege de ce sucurile, gemurile şi alte preparate din fructe de cătină albă nu sunt atât de bogate în vitamine precum fructul în sine", ne-a spus dl Ştefan Manea, de la Hofigal.

Protejînd pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii, siropul de cătină albă ameliorează efectele nocive ale chimioterapiei în cazul bolnavilor de cancer.

• • •

Iată două reţete mănăstireşti de preparare a siropului şi vinului din fructe de cătină albă. O băutură plăcută şi răcoritoare se obţine din 750 g fructe de cătină, care se fierb în 6 l de apă şi 1 kg de zahăr. După răcire, se toarnă în sticle şi se păstrează la loc răcoros. Pentru obţinerea vinului din fructe de cătină, se pun într‑un vas de sticlă 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarnă 5 l de apă fiartă şi răcită şi 1,5 kg zahăr. Pentru grăbirea fermentării, se recomandă să se adauge şi puţină drojdie de vin. Se lasă 15‑20 de zile, apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul portocaliu apare la suprafaţa vinului. Pentru prepararea vinului se pot utiliza şi fructele uscate, în proporţie de 5 ori mai mică.