|
Tel. 0232 246 000 | Fax. 0232 246 002 | Zapp. 0788 246 000 | contact@evenimentul.ro
Tâlharii au invadat IașulInfractorii își fac de cap în Iași. În ultima vreme au fost sesizate din ce în ce mai multe infracțiuni, iar hoții, tâlharii și scandalagiii au căpătat curaj. Ieșenii au fost atacați pe stradă, în propriile case, în magazine sau chiar în tren, ba chiar și locașurile sfinte au devenit țintă pentru cei certați cu legea. Statisticile IJP arată că, în medie, un polițist trebuie să apere 601 cetățeni, o cifră mai mare decât în alte state UE, iar procurorii se plâng la rândul lor de penuria de personal. Iar asta le va da apă la moară infractorilor.
Citiți despre lupta necontenită, dar din păcate fără rezultate a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor cu infractorii |
||||||||||||
|
29-07-2010 Maura Anghel În credința populară, spiritelor le este alocat un spațiu important. Treburile sunt duse mai bine la capăt atunci când sunt invocate unele personaje cu puteri supranaturale și oamenii sunt feriți de năpastă, care poate cădea când nici nu te aștepți, dacă superi pe cine știe cine. Paparudele și Caloianul pot aduce ploaia, Sânzienele dau leacuri de dragoste, dar Ielele le fură mințile feciorilor care îndrăznesc să le privească. Oamenii se tem de multe spirite, iar celor ce stăpânesc pădurea le acordă o atenție specială. Spiritele pădurii au sălaș în copaci și iau înfățișare de om (Muma Pădurii, Moșul Codrului, Pădureana) ori de animal (iapă, bivoliță). Potrivit credințelor populare, pot fi întâlnite noaptea, când este Lună Plină, în păduri, pe câmpii și la răscruce de drumuri. Le dau pedepse femeilor care torc în zilele de marți, bărbaților care cântă ori fluieră prin păduri, tăietorilor de lemne care nu respectă legea codrului și celor care culeg fructe în ziua de Probejenie (Schimbarea la Față, 6 august). Reprezentările mitice au un loc chiar și în calendarul popular. Cele tinere, Sânzienele, Drăgaicele, Ielele, apar între echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară, iar cele vârstnice - între solstițiul de vară și echinocțiul de toamnă. Dintre bătrânele cu puteri supranaturale, cea mai cunoscută este Muma Pădurii, stăpână peste tot ce viețuiește în codru. Ea este cunoscută ca o femeie ce stăpânește duhurile rele și păzește pădurea. Locuiește în scorburi și este mereu alături de fiii ei. Copii îi sunt toți copacii din pădure pe care îi hrănește când sunt mici, îi ceartă dacă se înalță strâmbi și îi blesteamă să fie tăiați de om sau trăsniți de fulger când o supără. Este stăpână peste tot ce crește în pădure, are copii urâți și încearcă mereu să-i schimbe cu cei ai femeilor de prin sate. În tradiția populară se spune că Muma Pădurii și fiicele ei îi îmbolnăvesc pe copiii nou-născuți de „sperietoare” și le fură somnul, dacă mamele lor le lasă scutecele la uscat. Uneori, Muma Pădurii, sătulă de tot felul de răutăți, îi pedepsește pe tâlhari, îi ajută pe oamenii necăjiți și le arată calea cea bună copiilor rătăciți prin pădure. Dacă Muma Pădurii este percepută drept un personaj răutăcios și răzbunător de cele mai multe ori, Muma Câmpului este opusul. Spre deosebire de Muma Pădurii, care are copii plângăcioși, cei ai Mumei Câmpului sunt cuminți, motiv pentru care mamele care au prunci ce scâncesc mereu îi cer ajutor prin descântece. Personajul opus Mumei Câmpului este Mama Dracului, invocată deseori în înjurături, blesteme ori certuri. Se spune că ea ar fi născut demoni, dar și tutunul și obiceiul fumatului, de unde vine și vorba că tutunul este iarba dracului.
|
|||||||||||||