* pe lângă trauma implicării într-un eveniment rutier, şoferii sunt uneori nevoiţi să treacă şi prin calvarul convingerii firmelor de asigurări de adevărul declaraţiilor * tot mai multe abuzuri ale acestor firme sunt reclamate de proprietarii de autoturisme, companiile invocând diverse motive pentru a întârzia plăţile sau pentru a nu le acorda deloc * este şi cazul unui şofer din Piatra Neamţ care se chinuie încă din ultima lună a anului trecut să-şi recupereze despăgubirile, în urma un accident rutier * niciun demers al acestuia nu s-a finalizat cu o conciliere între părţi, iar compania refuză să-şi exprime un punct de vedere

Grecia a depăşit deja termenul limită pentru finalizarea negocierilor cu investitorii privaţi pentru acordarea celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară de la UE şi FMI, iar Atena trebuie urgent să adopte decizii, a avertizat ieri Amadeu Altafaj, purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn. În martie, Grecia trebuie să efectueze plăţi de 14,4 miliarde de euro, iar fără asistenţa UE şi FMI Atena nu va reuşi să-şi achite datoria şi va intra probabil în incapacitate de plată. De succesul acestor negocieri depinde un al doilea plan de ajutor al zonei euro pentru Grecia, în valoare de 130 miliarde de euro. Fondul Monetar Internaţional şi Grecia susţin că acordul la care a ajuns la sfârşitul lui octombrie liderii din zona euro nu ar trebui doar menţinut, ci ar trebui înăsprit, în timp ce deţinătorii de obligaţiuni şi oficiali ai BCE au propus renunţarea la această idee. Cei care se opun planului ce prevede ştergerea a jumătate din datoria către creditorii privaţi argumentează că acest precedent a afectat profund pieţele, care se tem că şi în alte ţări, cum ar fi Italia, s-ar putea aplica această schemă. Împreună cu noi împrumuturi şi alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013.

Papademos, cu demisia pe masă

În acest context, premierul grec Lucas Papademos este gata să-şi dea demisia dacă principalele forţe politice din ţară nu ajung la un consens privind continuarea reformelor necesare. În contextul scrutinului din aprilie, politicienii greci se tem să subscrie la adoptarea de măsuri de austeritate suplimentare, considerând că acestea vor genera reacţii în rândul populaţiei elene. Una din măsurile dorite de creditorii internaţionali ai Greciei prevede ca salariul minim lunar să coboare de la 751 la 600 de euro. Sindicatele au anunţat deja, într-o scrisoare trimisă premierului, că nu sunt de acord cu astfel de sacrificii. (ASIS)