Aplauzele medicilor din 11 țări au răsunat la Operă

Într-o seară de aprilie, când Iașul a respirat parfum de începuturi și promisiune, luminile Operei Naționale Române s-au aprins altfel. Nu pentru o reprezentație clasică, ci pentru o gală în care știința a urcat pe scenă cu aceeași noblețe cu care, altădată, se înălțau arii și balet. Primăvara Dermatologică Ieșeană, ajunsă la cea de-a XIV-a ediție, a deschis porțile unui eveniment cu adevărat exceptional.

În sală, emoția plutea discret, dar dens, ca o ceață de sensuri. Pe scenă, rând pe rând, s-au așezat oamenii care nu doar conduc instituții sau dau tonul în cercetare, ci și inspiră prin modestie, claritate și forță interioară. Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a adus salutul orașului academic și medical, subliniind rolul acestuia ca spațiu viu de cunoaștere și dialog internațional. Profesorul Viorel Scripcariu, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, a fost prezent nu doar ca lider universitar, ci și ca simbol al continuității valorilor autentice, însoțit de prof. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași, figura emblematică a gândirii bioetice contemporane.

La braț cu excelența națională a pășit și excelența internațională. Profesorul Martin Röcken, un reper în dermatologia globală, și profesorul Torello Lotti, una dintre cele mai influente voci ale medicinei europene, au adus nu doar prestigiul universităților pe care le reprezintă, ci și o emoție tăcută, vizibilă în priviri, în gesturi, în cuvintele rostite cu reverență. Iar între toți, cu o noblețe greu de imitat, s-a aflat fondatoarea acestui eveniment – prof. dr. Daciana Elena Brănișteanu, sufletul Primăverii Dermatologice Ieșene. Ea nu a creat doar un congres – ci o comunitate. A țesut, cu răbdare și viziune, o rețea de încredere, de prietenie profesională, de respect reciproc între generații și specialități.

Momentul înmânării trofeelor a adus în prim-plan nu doar cariere remarcabile, ci și povești tăcute de dăruire. Profesorul Niazi Khushrow, distins cu trofeul PDI, a traversat oceanul pentru a onora din nou acest eveniment cu prezența sa. Aristidis Tsatsakis, un nume al toxicologiei europene, a fost omagiat cu aceeași sinceritate cu care i s-au recunoscut contribuțiile științifice. Prof. Carmen Bunu Panaitescu a primit aplauze calde din partea colegilor din alergologie, în timp ce cercetătoarea Monica Neagu – una dintre cele mai citate voci ale imunologiei europene – a primit trofeul în numele unui angajament față de viitorul medicinei. Deopotrivă apreciați au fost și dr. Daniel Costache, a cărui activitate în medicina militară și cercetare inspiră generații de rezidenți, și dr. Sorin Băilă, chirurg cu vocație profundă și formator respectat.

 

În această armonie de discursuri, trofee și recunoștință, totul a părut să-și găsească rostul: gesturile, aplauzele, tăcerile. Și, ca o metaforă a serii, a urcat pe scenă Oana Pellea. Nu pentru un rol, ci pentru o mărturisire. Prelegerea sa – „Medic – pacient. O vindecare reciprocă” – a fost mai mult decât o conferință: a fost o incantație. Cu fiecare cuvânt rostit, cu fiecare pauză de respirație, artista a așezat lângă știință acel ceva invizibil care face ca omul să fie întreg – empatia, tandrețea, fragilitatea. A vorbit despre medici ca despre niște păstrători de har și de lumină și despre pacienți ca despre oglinzi în care acea lumină se întoarce, uneori mai intensă decât la plecare. Și, în acel moment, între artă și medicină nu a mai fost niciun hotar.

Clara DIMA