Fermierii din Moldova susţin că rachetele antigrindină aduc seceta!

1antigrindina
1antigrindina1
1antigrindina2

Dimensiune font:

| 06-07-2022 08:59

  „Fermierii din Moldova susţin că sistemul antigrindină este responsabil pentru seceta din zonă şi au cerut sistarea pentru cel puţin un an a tragerilor de rachete antigrindină cu iodură de potasiu ori iodură de argint.

Mai mulţi agricultori s-au declarat dispuşi să plătească, din banii lor, studii necesare care să lămurească dacă sistemul antigrindină este sau nu responsabil pentru secetă şi au propus ca tragerile cu rachete antigrindină să fie sistate cel puţin un an de zile”Acest mesaj ne-a parvenit în cursul zilei de ieri şi reia o controversă veche de câţiva ani. Cu sau fără rachete antigrindină?

La momentul actual, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare.

Alte 41 de puncte de lansare din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare (construcţie, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcţiune), urmând să devină operaţionale pe parcursul acestui an.

O rachetă costă aproximativ 1.000 de euro, iar un generator terestru (deocamdată nu avem aşa ceva) cam de trei ori mai mult, dar beneficiul economic poate fi şi de zece ori mai mare. „Costurile de protejare a unui hectar sunt de numai 10-15 euro la o lansare, dar grindina nu mai face ravagiile de altădată, chiar dacă UCCG Iaşi nu acoperă decât jumătatea vestică a judeţului şi un mic teritoriu din sud”, spune Dan Axinte, directorul UCCG Iaşi. Degeaba, unii fermieri o ţin pe-a lor. Chiar dacă proteste gen cel de acum două luni de la Codăeşti-Vaslui se dovedesc total contraproductive. Grindina e mai devastatoare decât seceta. Mai mult, fără tragerile cu rachete pe bază de iodură de potasiu, pot avea loc ambele fenomene. Tocmai de aceea s-a şi investit atât în Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Titulatura instituţiei spune foarte clar, scopul e de creştere a precipitaţiilor, nicidecum de a aduce seceta.

O ploaie artificială nici nu-i foarte scumpă, doar 15 euro la hectar. Iar prin însămânţarea norilor  cu iodură de argint, se obţine o creştere a cantităţii de precipitaţii cu 5% până la 15%. Nu pare mult, dar, în aceste zile, umiditatea solurilor din zona Moldovei a ajuns la doar 2%, în timp ce temperatura la nivelul pajiştilor atinge 65-70 grade Celsius!

Încă nişte amănunte esenţiale. La nivelul judeţului Iaşi, ultimele trageri cu rachete antigrindină au avut loc la mijlocul lunii mai. Atunci a plouat, dar nu cu gheaţă, cel puţin în zonele acoperite de UCCG Iaşi. După, nu s-a mai tras, n-a fost grindină, dar nici n-a mai plouat...

Cauzele, atât în ce priveşte grindina, cât şi seceta sunt în altă parte. Fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, explică, pe înţelesul oricui, cum de s-a ajuns la asemenea situaţii. Secetă şi grindină.

 

„Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină” – susţine fizicianul Silviu Gurlui.

 

„Rachetele antigrindină trebuie date exclusiv când sunt condiţii de grindină, ele nu se dau decât în condiţii tipice şi în anumite zone. Există două aspecte care trebuie lămurite. Orice intervenţie în atmosferă, fie că vorbim de mai multă umiditate, de mai multă poluare, de astfel de germeni de condensare tip AgI (injectaţi cu rachete de la sol sau din avion) produc schimbări în atmosferă. E logic, apar modificări termodinamice. Aşa că, orice abuz de injectare de microparticule în atmosferă, care să influenţeze vremea (fie să producă precipitaţii, fie să împiedice formarea grindinii) - sunt nocive. Eu nu mă grabesc şi nici nu încurajez pe nimeni să facă în atmosferă experimente de injectare a compuşilor chimici cu rol de a controla vremea. Însă, în cazul rachetelor antigrindină, dacă ele sunt trase cu măsură, strict controlate, adaptate condiţiilor atmosferice, acestea nu vor influenţa seceta! Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină, pentru că sunt curenţi ascendenţi foarte puternici, iar poluanţii servesc drept centri de condensare, mult mai fini, mult mai mulţi, impiedicând picăturile de apă să se unească, să crească şi să cadă. Ba, dimpotrivă, picăturile fiind tot mai fine, sunt urcate violent spre atmosfera superioară sau aruncate spre zone tot mai reci, adunând tot mai multă gheaţă, făcându-se atât de mari cât le pot ţine sus curenţii de aer”, spune profesorul Gurlui.

 

„Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon” – spune profesorul Silviu Gurlui.

 

„Ce vedem acum este rodul poluării puternice, a solului neîngrijit, care reflectă tot mai puţină radiaţie de la Soare (adică absoarbe tot mai multă caldură), a suprafeţelor imense de construcţii care se supraîncalzesc (din acelaşi motiv, ele sunt ca un burete pentrut razele solare) şi, evident, defrişările haiduceşti. Şi închei: multe arderi, mult carbon în aer. Astea s-au dus spre poli, peste gheţari. Ăştia s-au supraîncălzit şi au modificat dramatic coeficientul de reflexie. Adică nu s-a reflectat lumina precum o face zăpada, ci s-a absorbit tot mai mult, pentru ca lipsa zăpezii înseamnă suprafaţă uscata sau cu albedo mic (reflexie mult mai mică decât zăpada). Lucrul acesta se vede foarte clar, albedoul Pământului s-a redus. Se încălzeşte tot mai tare suprafaţa solului. Asta se vede, indirect, la câtă lumină ajunge pe Lună! Noaptea, Luna reflectă o cantitate de lumină. Asta este, în ultima perioadă, mai redusă, pentru că Pamântul trimite tot mai redusă radiaţie în spaţiu! Solul fiind mai fierbinte, emite radiaţie în IR cu intensitate tot mai mare în atmosferă. Dacă în aer nu am avea apă, CO2, metan şi N2O, asta s-ar tot duce, nu ar încălzi atmosfera. Dar, toate gazele astea sunt acolo şi absorb radiaţia de la sol. Dacă Pământul ar fi acoperit doar de vegetaţie zdravănă, păduri şi mai puţin beton, asfalt, mai multe culturi agricole, mai puţin sol neîngrijit, va fi foarte bine. Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon. Microorganismele, cu creşterea căldurii solului, transformă carbonul în CO2, pe care îl injectează în atmosferă. Această cantitate de CO2 este cu mult mult peste cantitatea de CO2 pe care noi oamenii o relansăm în atmosferă. Aşa că, dacă nu îngrijim solul, vom suferi crunt!”, concluzionează fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Marcel FLUERARU

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:56

Iniţiatorul turnirului rural de la Osoi rămâne în arest
17/08/2022 05:59

Calvarul lui Marian Petrică Butnaru din satul Osoi, comuna Comarna, a inceput in urmă cu zece zile, vina fiind exlusiv a lui. Se imbătase bine, a scos afară o boxă portabilă şi a dat muzica la maxim, fă ...

Poştaşii ieşeni, cu tolba plină şi portofele goale!
16/08/2022 23:59

Cu ani in urmă, erau priviti cu invidie, iar pensionarii ii asteptau cu ochii pe ceas. În prezent, factorii postali au ajuns să fie plătiti cu salariul minim pe economie, in condiţiile in care volumul ...

O avarie în reţeaua ApaVital lasă fără apă cinci localităţi
16/08/2022 23:59

  În vederea remedierii unei avarii apărută la conducta ce asigură golirea rezervorului de 1.000 de metric cubi din localitatea Holboca, astăzi, in intervalul orar estimat 8.00 – 13.00, Ap ...

Contre pe tema modernizării pasajului Nicolina şi a Gării Internaţionale
16/08/2022 23:59

În ultima sedintă de Consiliu  Local, cea din luna iulie, la sectiunea de interpelări, consilierul Răzvan Timofciuc i-a solicitat primarului Mihai Chirica initierea demersurilor pentru realizarea ...

A început judecata poliţistului de frontieră care şi-a ucis soţia
16/08/2022 23:59

Tocmai ce s-a implinit un an de la drama petrecută in casa din Prisecani a familiei Acsinte şi, stranie coincidenţă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea şi temeinicia măsurilor lu ...

644 de ieşeni şi-au cumpărat vechime în muncă
16/08/2022 23:59

Romanii mai au la dispoziţie un an de zile pentru a-şi cumpăra vechime in muncă, pe baza ordonanţei speciale din 2020. Ordonanta nr. 163 prevede foarte clar, fată de celălalt act normativ care a fost in ...

Şi-a ucis soţul, l-a filmat agonizând, e în arest la domiciliu, dar i-a fost permisă ieşirea la plimbare
16/08/2022 23:59

Nicoleta-Camelia Oatu are tot dreptul să se considere o alintată a justiţiei romaneşti. Cu toate că şi-a ucis soţul cu un sadism rar intalnit, magistraţii vasluieni şi ieşeni au socotit că nu-i cazul ...

Valter Tănase aşteaptă, de un an, de după gratii, să înceapă procesul
16/08/2022 23:59

Frate al mult mai celebrului Cosmos, Valter Tănase s-a specializat pe traficarea fetelor. Activează in branşa proxeneţilor incă de pe la inceputul anilor 2000, a scos tinere la produs in Belgia şi Anglia. ...

 Ieșenii vor drumuri și rețele de apă-canal!
16/08/2022 21:34

Judeţul Iaşi primeşte peste 1,5 miliarde de lei prin Programul Naţional de Investitii „Anghel Saligny”. În total vor fi finanţate 127 de proiecte, in toate cele 98 de unităti administrat ...

 Mitropolitul Teofan a sfinţit grădiniţa din Războieni
16/08/2022 21:33

Înaltpreasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a oficiat o slujbă religioasă de sfinţire a Grădiniţei cu program prelungit din satul Războieni. Inaugrarea instituţiei de invăţăma ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei