Minunile de la Gura Humorului

În fiecare an, mii de oameni se închină la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, aflată în centreul localității * miracolele săvărșite au fost adunate într-o carte de către preotul Teodor Bodnar, cel care a salvat biserica de la demolare în timpul comunismului

În inima micuței așezări de munte se află În inima Bucovinei, acolo unde dealurile se întâlnesc cu pădurile de conifere și râurile curg liniștit printre sate pitorești, se află un mic orășel cu un nume care evocă zâmbete și povești vechi: Gura Humorului. Loc unde tradițiile se împletesc cu modernitatea, unde oamenii sunt mândri de rădăcinile lor și unde fiecare colț de stradă pare să aibă o poveste de spus, Gura Humorului este un spațiu unde timpul pare să se fi oprit în loc, oferind vizitatorilor o experiență autentică și nealterată de trecerea anilor.

Istoria așezării este strâns legată de mănăstirile sale, adevărate comori ale patrimoniului mondial. Mănăstirea Humor, situată la doar câțiva kilometri de oraș, este un exemplu perfect de arhitectură moldovenească, cu fresce exterioare viu colorate care ilustrează scene din Biblie și din istoria creștină. Aceste mănăstiri au fost construite în secolul al XV-lea și au rezistat testului timpului, fiind astăzi mărturii ale credinței și determinării oamenilor din acea epocă.

Biserica salvată de buldozerele comuniștilor

 Mulți dintre cei care vor să ajungă la celebra mănăstire opresc și pentru închinare la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Biserica „Sfinții Împărați”, aflată chiar în centrul localității. O adevărată bijuterie arhitectonică, biserica nu este doar un monument istoric, ci și un loc de refugiu pentru sufletele în căutare de liniște și iluminare.

Lăcașul a fost ridicat în anul 1862, fiind pe rând biserică armenească, biserică luterană și apoi, după cel de-al doilea război mondial, biserică ortodoxă. Aproape distrusă în timpul războiului. biserica se afla într-o stare deplorabilă și conducerea din acele timpuri a propus să fie demolată ca să poată lăsa locul unei case de cultură. La auzul acestei decizii, preotul dr. Teodor Bodnar (1909-2006) - inspector bisericesc al Mitropoliei Moldovei și Sucevei - a intervenit la autorități și a reușit să obțină trecerea lăcașului de cult în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. CU mari eforturi a reușit să o restaureze și să o redea ca loc de rugăciune humorenilor și tuturor celor care au trecut prin micuța așezare de munte. preoți.

De la prima vedere, biserica impresionează prin arhitectura sa tradițională, cu ziduri groase de piatră și acoperiș de lemn.

În interior, lumina blândă a lumânărilor dansează pe pereții împodobiți cu icoane sfinte. Aerul este îmbibat cu aroma de tămâie, iar cântările preoților răsună în inimile credincioșilor. Aici, în această atmosferă sacrală, te poți pierde în rugăciune și meditație, simțind apropierea de Divinitate și ajutorul oferit în momente grele celor care se închină la la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

A fost pictată de renumitul pictor și sculptor Nicolaie Stoica, fiind comandată și plătită de către credincioasa Domnica Cuciurean, o văduvă care și-a vândut pământul și casa din comuna Bilca, iar banii i-a dat bisericii, orfanilor și altor persoane nevoiașe. Icoana pictată a fost dusă la Sihătria Neamțului, unde a fost sfințită de Arhimandritul Ilie Cleopa, unul dintre cei mai îndrăgiți duhovnici ai românilor. Adusă și daruită Bisericii ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Gura Humorului în anul 1968 în timpul Părintelui Teodor Bodnar, care a salvat această biserică de la darâmare în timpul regimului comunist, a fost așezată spre închinare credincioșilor într-un ancadrament de lemn de stejar, în absida din dreapta a bisericii.

Minunile Maicii Domnului

Veştile despre minunile săvârşite de această icoană s-au răspândit destul de repede în Bucovina, în toată țara cât și peste hotare. „Fratele meu a fost grav bolnav, a avur mari probleme hepatice. M-am închinat la icoană și m-am rugat Maicii Domnului pentru ajutor”, a spus Elena Dima, o vasluiancă pentru care fiecare călătorie la Gura Humorului este și un prilej de închinare în Biserica ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Mărturiile despre minunile săvârșite în urma rugăciunilor înlăcrimate au fost adunate de către preotul Teodor Bodnar într-o carte care vorbește despre puterea credinței și sprijinul oferit de Cel de Sus. Una dintre ele este povestea Irinei, o copilă care s-a născut paralizată. „Am fost de două ori la Sfânta Icoană și o data la dumneavoastră. M-am rugat și am plâns pentru nepoţica mea care s-a născut paralizată și mută. Vai, cât am chinuit cinci ani de zile s-o duc în brațe la baie, s-o îmbrac, s-o hrănesc. Am dus-o la mulți doctori veniți din țară, m-am rugat la zeci de biserici și mănăstiri, am cheltuit tot ce am avut și totul a fost în zadar. Doctorii mi-au spus că așa va fi cât timp va trăi. Vă amintiți că dumneavoastră m-ați incurajat să nu îmi pierd nădejdea. Ultima dată mi-ați dat o iconiță și mi-ați spus să o pun pe pieptul fetiței. Sosită acasă, am pus pe pieptul fetiței iconița. Ea m-a privit îndelung, apoi s-a ridicat din pat, a venit la mine și m-a cuprins cu brațele”, i-a scris părintelui Alexandra Abăboaie, bunica fetiței.

Icoana Maicii Domnului, cu chipul ei plin de blândețe și ochii ce par să privească dincolo de lumea aceasta, a fost dintotdeauna un simbol al protecției și iubirii necondiționate. Pelerini din toate colțurile țării vin să se închine în fața acestei icoane, fiecare cu povestea sa, cu durerile și speranțele sale. Unii vin în căutarea unui semn, alții pentru a mulțumi pentru binecuvântările primite. Toți pleacă cu inima mai ușoară, cu convingerea că nu sunt singuri în această lume și că există o forță superioară care veghează asupra lor.

Minunile icoanei Maicii Domnului nu sunt doar evenimente extraordinare care sfidează legile naturii. Ele sunt, mai presus de toate, mărturii ale puterii credinței și ale iubirii divine. Fiecare lacrimă care curge pe obrazul unui credincios în fața icoanei, fiecare rugăciune rostită cu smerenie, este o minune în sine. Pentru că, în final, minunile nu sunt doar despre miracole, ci despre capacitatea noastră de a crede, de a spera și de a iubi.

Maura ANGHEL