CES a dat aviz negativ Legii Iohannis-senator: Se pune sub semnul întrebării Constituția României

Dimensiune font:

| 20-09-2024 13:17

Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz negativ Legii prin care președintelui Klaus Iohannis i s-ar permite să candideze la alegerile parlamentare, chiar dacă este încă președinte în funcție. CES arată faptul că prin această lege se pune sub semnul întrebării articolul din Constituție referitor la independența președintelui României. În același timp, în ciuda criticilor extrem de dure ale proiectului, Consiliul Legislativ i-a dat aviz favorabil cu observații.

”Motivul invocat pentru modificarea legislației electorale îl reprezintă îngrădirea dreptului persoanei Pre edintelui la a fi ales. În virtutea calității de președinte, îngrădirea dreptului este justificată pe toată perioada mandatului, acesta neputând ocupa nicio altă funcție publică sau privată, și deci fiindu-i permanent limitat dreptul la a fi ales.

Înlăturarea acestei restrângeri pentru ultimele 3 luni ale mandatului este nejustificată și implică faptul că sunt nesennificative pentru atribuțiile și cerințele demnitatii de președinte, ceea ce este fals. Mai mult, independența Președintelui, reclamată de Constituție, este pusă sub semnul întrebării odată cu asocierea cu un partid politic, chiar dacă acesta rămâne independent pe listele acestui partid.

În cele din urmă, chiar dacă propunerea nu elimină sau restrânge drepturi în înțelesul jurisprudenței Curții Constituționale, având în vedere nevoia de predictibilitate și stabilitate sporită a legislației electorale, modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în ultimele 6 luni înainte de desfășurarea alegerilor, pentru orice motiv, rămâne indezirabilă și reprezintă un precedent preferabil de evitat”, arată Consoliul Economic și Social.

Consiliul Legislativ critică dur legea, dar îi dă aviz pozitiv

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege depus de către PNL, prin intermediul căruia președintelui Klaus Iohannis i s-ar permite să candideze la alegerile parlamentare. În analiza Consiliului Legislativ se remarcă mai multe critici aduse proiectului, dar răzbate și ideea, explicată în termeni juridici, că este un proiect de lege cu dedicație pentru o singură persoană. Mai mult, proiectul de lege încalcă Codul de bune practici electorale și ale Comisiei de la Veneția.

”Interpretarea reținută în Expunerea de motive, potrivit căreia art. 52 alin. (5) din actul normativ de bază nu ar permite candidatura Președintelui României pe listele unui partid, este determinată de utilizarea unui alt sens al noțiunii de „candidat independent” decât cel folosit în prezent în actul normativ de bază.

„Candidat independent - persoană care participă la alegeri pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator şi care se autopropune pentru aceasta, fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu”, se arată în observațiile Consiliului Legslativ.

Lege cu dedicație

Consiliul legislativ arată că legea în discuție are un caracter de aplicabilitate atât de restrâns încât ”ar putea determina concluzia că această lege a fost adoptată intuitu personae”.

”Deși, teoretic, norma propusă pentru completare nu poate fi considerată ca având caracter individual, totuși frecvența extrem de scăzută de aplicare a normei, precum și momentul adoptării, ar putea determina concluzia că această lege a fost adoptată intuitu personae, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, referitoare la statul de drept. Astfel, deși norma propusă este aplicabilă și pe viitor, dată fiind diferența dintre dimensiunea mandatului Președintelui României și mandatul senatorilor și deputaților, următorul moment în care norma ar fi aplicabilă va fi cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2044, întrucât abia atunci Președintele României se va putea afla în ipoteza normei, respectiv în situația în care alegerile parlamentare se organizează în ultimele 3 luni ale mandatului acestuia.”, mai precizează documentul.