Radiografia Omicron în Europa. Când va lovi Valul 5 România și la ce ne putem aștepta ANALIZĂ

 Valul 5 – Omicron ar putea să ajungă în România după jumătatea lunii ianuiarie 2022, însă ar putea să se manifeste cu un număr mai mic de spitalizări și decese comparativ cu Valul 4 – Delta, apreciază președintele Societății Române de Epidemiologie (SRE), profesor doctor Doina Azoicăi.

În vestul Europei se înregistrează deja un număr ridicat de infectări, însă cum acolo acoperirea vaccinală e aproape totală, numărul de spitalizări și de decese este mai scăzut. Rămâne de văzut dacă impactul Valului 5 va fi așa și în România, unde 40.34% din populație are schema completă de vaccinare.

Ziare.com a vorbit cu Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie (SRE), căreia i-a adresat o serie de întrebări legate de perspectivele răspândirii tulpinii Omicron și în țara noastră, în contextul în care Valul 5 deja își face simțită prezența în Europa.

„Până în momentul de față au fost depistate până în 40 de cazuri de infecție cu tulpina Omicron. Din fericire, deocamdată, nu se pune problema unei transmiteri comunitare. Estimativ, este posibil – sigur, e o probabilitate – ca de la jumătatea lunii ianuarie să ne confruntăm și noi cu un număr mai mare de cazuri. După cum bine știm, sunt țări din Europa care se confruntă cu un număr chiar crescut de cazuri. În Marea Britanie sau în Franța au fost înregistrate peste 100.000 de cazuri pe zi. (Pentru România – n.r.) numărul cazurilor s-ar putea să crească, treptat, și această creștere să fie mai accentuată după perioada aceasta a Sărbătorilor. După jumătatea lunii ianuarie ne putem aștepta la o transmitere comunitară și în România (n.r. – a variantei Omicron)”, a declarat medicul.

Cum se explică diferența dintre România și Europa la numărul de infectări

Întrebată cum se explică numărul mic de infectări cu varianta Omicron depistate oficial în România față de numărul mare de îmbolnăviri cu această tulpină în restul Europei – unde varianta sud-africană e deja în transmitere comunitară – prof. dr. Doina Azoicăi a răspuns:

„E posibil și din cauza faptului că nu au fost făcute secvențieri, dar și pentru faptul că a existat întotdeauna un decalaj în ceea ce privește valurile care au afectat țările europene și România. Valul 4 a debutat (oficial – n.r.) din luna septembrie, iar perioada de extindere s-a manifestat în octombrie-noiembrie. În transmiterea comunitară este foarte importantă și mișcarea populației, mai ales dacă vorbim de tulpini cu o contagiozitate crescută”, a explicat prof. dr. Doina Azoicăi.

De aceea, președintele SRE România spune că ne putem aștepta la o creștere a numărului de cazuri în 10-15 zile după Sărbătorile de iarnă, perioadă în care românii au călătorit în țară sau în străinătate, și-au vizitat rudele sau prietenii. 

Șefa SRE: „Omicron este contagioasă, dar nu are patogenitate crescută”

Întrebată cum se va manifesta Valul 5 în România, având în vedere că țări din vestul Europei înregistrează deja un număr mare de cazuri la o acoperire vaccinală mult mai ridicată (70-90%) decât cea a noastră (circa 40%), șefa SRE a răspuns:

„Problema la Omicron nu e legată de numărul de cazuri. Cel mai important aspect este legat de forma clinică. În țările în care rata de vaccinare este foarte crescută au fost semnalate preponderent cazuri asimptomatice sau ușoare (rareori medii), o rată de spitalizare redusă și – evident - o rată scăzută a cazurilor critice cu deces. Se estimează că Omicron este intens transmisibilă, dar nu are caracteristici de patogenitate crescută. S-ar putea să fie valabil și pentru o populație cu o rată de vaccinare mai redusă. Chiar și trecerea prin boală cu cealaltă tulpină, cu Delta, putem spune că ajută. Mai puțin trecerea prin boală cu celelalte tulpini, deoarece anticorpii nu mai sunt la titruri atât de crescute. Sigur, rata aceasta de vaccinare – scăzută, insuficientă – la care se adaugă și persoanele care au făcut infecția în ultimele 6-10 luni poate să ne facă să sperăm că, deși incidența va fi crescută, totuși să nu ne mai confruntăm cu situația înregistrată în Valul 4, cu un număr așa mare de persoane care necesitau spitalizare”, a explicat prof. dr. Doina Azoicăi. 

Ce au de făcut autoritățile, dar și românii

Președintele SRE a explicat ce au de făcut autoritățile, dar și românii, în pragul Valului 5.

„Este important să fim atenți la testare, să ne concentrăm pe creșterea numărului de testări și pe activitatea de monitorizare epidemiologică – adică până să ajungem la o incidență foarte mare. Este vorba de evaluarea trasabilității cazurilor, mai precis să nu se constituie focare. NU în ultimul rând este importantă vaccinarea. România a fost deschisă la vaccinarea cu a 3-a doză. Cât despre cei care nu s-au vaccinat…sigur, este momentul să își asigure protecția și prin vaccinare”, a mai spus prof.dr. Doina Azoicăi.

Cum arată răspândirea SARS-CoV-2 pe continentul european

România se află pe locul 14 din topul țărilor aflate în regiunea geografică a Europei, în ceea ce privește noile infectări SARS-CoV-2, potrivit Worldometers.info, un portal care monitorizează evoluția pandemiei la nivel mondial. 

 

 

Pe primele locuri se aflau, marți, 28 decembrie, ora 13.00 următoare state:

 

1. Rusia – 21.922 cazuri noi (total general, de la începutul pandemiei: 10.437.152 cazuri COVID), 935 de decese și 793.615 cazuri active.
2. Polonia – 9.843 cazuri noi (total general: 4.064.715 cazuri COVID), 549 de decese și 373.887 cazuri active.
3. Cehia – 6.850 cazuri noi (total general: 2.454.645 cazuri COVID), 23 de decese și 132.547 cazuri active.

 

Pe locurile următoare în topul infectărilor de pe continentul european se află: Slovacia (4.243 cazuri noi), Croația (4.139), Finlanda (2.714), Austria (2.416), Ucraina (2.248), Belgia (2.247), Slovenia (1.813), Ungaria (1.370), Malta (1.298), Letonia (1.186).

Se impune precizarea că acest clasament este în dinamică de la oră la alta, pe măsură ce sunt centralizate datele 

România se află pe locul 14 cu 1.144 cazuri noi (total general: 1.801.455 cazuri COVID), 67 de decese și 11.098 cazuri active.

Țări precum Marea Britanie, Spania, Italia sau Franța nu se regăsesc în top deoarece datele nu fuseseră actualizate.

Pe data de 27 decembrie, topul Worldometers arată diferit:

 

1. Marea Britanie – 98.515 cazuri noi, 143 decese, 1.935.332 cazuri active.
2. Spania – 53.654 cazuri noi, 30 decese, 811.526 cazuri active.
3. Italia – 30.810 cazuri noi, 142 decese, 537.504 cazuri active.
4. Franța – 30.383 cazuri noi, 256 decese, 1.158.604 cazuri active.
5. Rusia – 23.210 cazuri noi, 937 decese, 816.589 cazuri active.
6. Germania – 18.734 cazuri noi, 223 decese, 760.564 cazuri active.

 

România se afla pe locul 32 cu 566 cazuri noi, 24 de decese și 11.427 de cazuri active – date valabile pentru luni, 27 decembrie.

În România se moare mai mult decât în statele din vestul Europei

Dacă facem calculele, ponderea deceselor pentru Marea Britanie este de 0,14%, dacă ar fi să luăm în considerare ultimele date (peste 98.000 de cazuri noi și 143 decese).

În cazul Spaniei, ponderea deceselor este de 0,05% (peste 53.000 de cazuri noi și 30 de decese).

În Italia, ponderea deceselor este de 0,43% (peste 32.000 cazuri noi și 142 de decese).

Dacă ar fi să luăm cele 1.144 de cazuri noi din România și să îl raportăm la numărul de decese (adică 64), rezultatul este 5,59% - o diferență sensibil mai mare față de procentul de morți raportat la noile îmbolnăviri din statele amintite.

Acesta este un calcul exemplificativ, nu unul corect din punct de vedere epidemiologic, asta deoarece numărul de decese este rezultatul îmbolnăvirilor din ultimele 14 zile.

INSP: Cum se vede din laborator răspândirea Omicron în România

În perioada 20-26 decembrie 2021 au fost identificate prin secvențiere 25 de cazuri de infectare SARS-CoV-2 – Varianta Omicron.

INSP-CNSCBT raportează că institutele Matei Balș și Cantacuzino au realizat 97 de secvențieri în ultima săptămână, din care aproape un sfert au fost pozitive la Varianta Omicron.

Dintre cele 25 de cazuri, 19 au avut istoric de călătorie în străinătate: 12 pe continentul African, 5 pe continentul european.

Potrivit datelor INSP, cei infectați s-au întors din:

 

• Africa de Sud – 7
• Nigeria – 3
• Congo – 1
• Tanzania – 1
• Spania – 1
• Marea Britanie – 3
• Belgia – 1
• Olanda – 1

 

Dintre cele 25 cazuri confirmate cu varianta Omicron, 18 (72%) fuseseră vaccinate, toate cu schemă de vaccinare completă.

Ponderea săptămânală a tulpinilor/variantelor SARS-CoV-2 din totalul probelor secvențiate este prezentată în graficul de mai jos.

Graficul este realizat pentru intervalul cuprins între ultima săptămână din 2020 și săptămâna 51 din 2021 (20-26 decembrie).

 

 

Omicron a devenit dominantă în SUA și în Marea Britanie

În săptămâna 51, Omicron a devenit tulpina dominantă în SUA cu 73% din cazurile secvențiate de la începutul lunii decembrie, potrivit informațiilor prezentate de biostatisticianul Octavian Jurma.

„Dintre acestea în prima săptămână Omicron a avut o pondere de 0,7% și de 12,6% în a două săptămâna (după reajustare). Adică o creștere de 7x pe săptămână, deci o rată de dublare de aproximativ 2 zile”, scrie Octavian Jurma după ce a analizat răspândirea Omicron în SUA.

Pe data de 17 decembrie 2021, varianta Omicron era deja dominantă la Londra, Marea Britanie, cu 72% din secvențieri. Pragul de 40% din cazurile secvențiate fusese atins pe data de 15 decembrie.

 

 

Cum evoluează varianta Omicron în Africa de Sud

Viteza de creștere a valului Omicron în Africa de Sud este, de asemenea, una îngrijorătoare.

Pe data de 12 decembrie 2021 au fost înregistrate 37.875 de cazuri noi, o creștere de 120% fața de ziua precedentă, 11 decembrie. Asta înseamnă o rata de pozitivare de 60% a celor 62.000 de teste făcute în Africa de Sud.

„Valul Delta a avut nevoie de 2 luni să ajungă la vârful de 26.645 de cazuri în Africa de Sud. Omicron a ajuns la 37.000 de cazuri pe zi în 4 săptămâni”, notează dr. Octavian Jurma, care dă publicității următorul grafic:

 

 

Prognoza biostatisticianului Octavian Jurma pentru România

Biostatisticianul arată, în acest context, că pe data de 22 decembrie România a intrat în a 3-a săptămână de la detectarea Omicron.

„A început cu 1.23%, săptămâna trecută (13-19 decembrie) a avut 6.32% iar săptămâna aceasta (20-26 decembrie) mă aștept să fie în jur de 25%, cu o rată de dublare conservatoare de 3,5 zile. E practic exclus ca Omicron să se comporte atât de diferit în România față de restul țărilor din emisfera nordică, deci diferența poate fi atribuită mai degrabă interferenței politice. (…) Chiar și la o rată de dublare de 3,5 zile (4 ori săptămânal), va fi nevoie de aproximativ 3 săptămâni să avem peste 100 de cazuri Omicron pe zi și valul Omicron să devină vizibil peste plafonul Delta (în funcție de rată de testare). Chiar și în acest caz, dominanta comunitară va fi înregistrată în prima săptămâna din ianuarie (S1-2022), când peste 50% din secvențieri vor fi probabil Omicron comunitar”, e de părere dr. Octavian Jurma.

Cercetătorul spune că e foarte probabil ca debutul valului 5 să fie vizibil pe curba oficială a infectărilor abia la jumătatea lunii ianuarie.

„Este doar o speculație teoretică bazată pe rata de creștere Omicron din toate țările din emisfera nordică. Este imposibil să facem prognoza datelor comunicate de autorități în această perioada și vom află unde ne aflăm abia după ce se va ridică o partea din ceață statistică produsă acum”, mai arată biostatisticianul.