| |
23-03-2006
Duminica Sfintei Cruci
Au trecut trei săptămîni din Postul Mare, al Paștelui, timp în care credincioșii s-au rugat mai mult, au mers mai des la Biserică iar unii s-au și împărtășit. În lumea antică, la romani și iudei, crucea era folosită pentru răstignirea și pedepsirea răufăcătorilor. Lui Iisus Hristos i s-a rezervat tocmai acest mod nedemn de osîndire. Astfel, în cazul Mîntuitorului, crucea a devenit altarul pe care s-a adus jertfă pe Sine Însuși pentru toți oamenii, din toate timpurile. În duminica a treia din acest post, numită și "a Sfintei Cruci", preotul va scoate în mijlocul bisericii o cruce făcută din flori și busuioc. Regretatul părinte Ilie Cleopa spunea că "acest ritual se face pentru a ne întări în nevoința postului, ca să-l putem parcurge cu folos, pînă la capăt". Creștinismul nu poate fi conceput fără cruce, ea fiind semnul cel mai distinctiv. "Semnul Sfintei Cruci nu poate fi separat de jertfa lui Iisus Hristos pe lemnul Crucii. Ea dobîndește putere de viață, din iubirea dumnezeiască, jertfită pe Cruce pentru toți oameni", ne-a spus părintele Alexandru Barnea, profesor la Seminarul "Sfîntul Vasile cel Mare". Pentru orice creștin, Crucea înseamnă și lupta necontenită cu păcatul, cu răul, sub toate formele lui de manifestare. Crucea înseamnă și înfrînarea de la pornirile rele, rezistența împotriva tuturor încercărilor diavolului de a-l abate pe om de la dreapta credință. "Bucuria rodește tainic în toți cei care se închină, preaslăvind pe Hristos Cel Jertfit pe Cruce, pentru toți oamenii, reînnoind viața. Sfînta Cruce aduce liniște acolo unde este tulburare, iubire unde este ură, lumină unde este întunericul păcatului", a mai spus părintele Barnea. La fel ca în prima duminică din acest post, și acum, în Duminica Sfintei Cruci, Biserica Ortodoxă ne îndeamnă să cinstim icoanele, un vrednic semn de cinstire fiind și Sfînta Cruce. În înțelesul material, crucea este un obiect format din două bucăți de lemn așezate perpendicular, una peste alta. Este obiectul pe care a fost răstignit Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În sens spiritual, prin cruce și prin semnul crucii se înțelege unirea întru suferință cu Iisus Hristos rastignit, cu durerea și suferințele acestuia de atunci, dar și un semn prin care pot fi trecute toate greutățile și suferințele pe care fiecare om le suportă, la un moment dat, în viață. Tradiția Bisericii Ortodoxe are mărturii despre cinstirea Sfintei Cruci pretutindeni și din totdeauna, începînd din epoca apostolică. Semnul crucii se găsește pe turlele bisericilor, la mormintele creștinilor, precum și în casele acestora. De asemenea, cruciulițe în miniatură sînt purtate de creștini la piept, atîrnate de un lănțișor. Cinstirea Sfintei Cruci nu este o idolatrie, căci, oriunde o întîlnim, crucea este nedespărțită de Hristos Cel Răstignit. Mai mult, Crucea nu este doar un obiect de întristare și nu aduce întristare, cu toate că amintesc de moartea Mîntuitorului, ci este semn de bucurie, căci prin ea a venit mîntuirea pentru toți oamenii. "În Postul Mare, Sfînta Cruce ne dăruiește iubire. Ea ne îndeamnă tainic la stăruința în jertfă sinceră pentru aproapele nostru și ne cheamă permanent să redescoperim inima părintească a lui Dumnezeu și bucuria vieții în Hristos", a mai spus părintele Barnea. (Vlad Chiriac)
|
|
|