După câțiva ani de efervescență în sectorul construcțiilor, Iașul a devenit capitala șantierelor înghețate, a macaralelor încremenite și a firmelor care stau pe loc în așteptarea redresării economice. Excepție face ansamblul Palas, cel mai mare complex urbanistic din afara Bucureștiului, o investiție de anvergură, a cărui construcție a continuat în ciuda dificultăților din sectorul imobiliar.
Proiectul este unul care a antrenat importante ramuri ale industriei românești, „hrănind” peste 1.200 de companii din Iași și din exterior. Într-o industrie precum cea a construcțiilor, încercată de colapsul economic, derularea unei investiții de peste 260 milioane de euro a salvat sute de companii, furnizori de materiale sau echipamente, executanți de lucrări de construcție, proiectanți. Cu toate neajunsurile pe care le presupune, șantierul de proporții gigantice a creat 3.000 de locuri de muncă temporare, pe perioada derulării lucrărilor, urmând ca alte 4.000 să fie oferite după darea în folosință a ansamblului.
„Temelie” pentru buget
Proiectul Palas presupune reconfigurarea zonei din centrul Iașului, marcat de Palatul Culturii, prin construirea unui ansamblu mixt ce va include spații comerciale, birouri clasa A, cea mai mare parcare subterană din România, cu aproximativ 2.500 de locuri, hoteluri, apartamente și spații de agrement și relaxare. Prin complexitatea sa, proiectul implică sume imense, din care, o parte se întorc către bugetul de stat. Compania Iulius Group, dezvoltatorul ansamblului, a virat până în prezent taxe și contribuții către bugetul local și central de aproape 3 milioane de euro, începând cu 2007, din care 1 milion de euro s-a îndreptat către Primăria Municipiului Iași. În plus, în vistieria orașului urmează de altfel să intre, pe lângă redevență, alte 20 milioane de euro din impozitul pe clădiri și terenuri, în următorii 10 ani.
Lucrări de maximă complexitate
Șantierul, monitorizat în permanență de specialiști germani, implică lucrări de mare complexitate, având în vedere condițiile în care se activează. „Solul pe care construim nu înlesnește lucrări de această natură și din acest motiv au fost necesare măsuri de consolidare pentru fundație. S-au folosit 2.800 de piloți forați și s-au construit 27.000 de metri pătrați de pereți «mulați»”, ne-a explicat Andreas Hauschild, manager tehnic de proiect. De altfel, cea mai mare parte a proiectului Palas este nevăzută, fiind ascunsă în subteran. Aici intră cantități impresionate de oțel-beton și ciment, produse în România, care ar ajunge, potrivit calculelor specialiștilor, la amenajarea unui drum național ce ar lega Iașul de Brașov. Peste 7 milioane de euro s-au investit numai în consolidarea versanților și a arealului Palas, precum și pentru sistemul de drenuri. Complexitatea și anvergura lucrărilor a atras și interesul experților din mediul academic. Sute de studenți de la facultățile de Construcții și Instalații, Arhitectură, Istorie sau Geografie au făcut practică la Palas. „Timp de 4 ani, studenții din fiecare generație au venit să studieze lucrări complexe, pe care nu le-ar fi văzut într-o viață întreagă. Este unul dintre cele mai mari proiecte edilitare, cu situații complicate, unele unicat, precum consolidarea versanților, controlul apelor subterane, realizarea structurilor. În plus, este un loc care dezvăluie inima orașului din secolul XIV, lucru care va permite vizitatorilor să vină să se distreze, dar să ia totodată contact și cu istoria”, ne-a declarat Ionel Gosav, profesor în cadrul Facultății de Construcții și Instalații, din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi”.
Trafic decongestionat în centrul orașului
Întregul proiect prevede și construcția celei mai mari parcări subterane din România și prima de acest fel din Iași, de 2.500 de locuri. Din cele 260 milioane de euro, investiția estimată pentru întregul ansamblu, parcarea de la Palas depășește 50 milioane de euro. „Proiectul are multe implicații economice, sociale și culturale și reprezintă o investiție deosebită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, a reușit să consolideze versantul pe care este așezat Palatul Culturii, o clădire emblematică pentru Iași. Nu cred că primăria ar fi investit prea curând în acest obiectiv. În al doilea rând, se vor crea locuri de muncă, unde tinerii vor putea activa, vor fi obținute venituri de pe urma imobilelor și a spațiilor comerciale și nu în ultimul rând se va schimba imaginea Iașului, pentru că vom avea un centru nou, modern”, ne-a declarat prof. univ.Vasile Munteanu, din cadrul Catedrei de Economie și Marketing.
Beneficiile sunt atât de natură publică, prin sumele virate din redevențe, taxe și impozite către autoritățile locale și centrale, cât și de natură socială, având în vedere scăderea șomajului și posibilitatea de a valorifica potențialul turistic al orașului. Nu în ultimul rând, Palas poate reprezenta un centru de afaceri de anvergură, care să atragă investitori, având în vedere că deja multinaționale importante, precum Endava sau Amazon, au decis deja să-și înființeze sedii centrale în cadrul acestui complex și continuă să facă angajări în această perioadă. (Diana Mihalcea)