| |
16-04-2005
Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol și riscul instalării aterosclerozei
Fructe oleaginoase deosebit de nutritive și vitalizante, foarte indicate în perioada rece a anului, nucile conțin 15 g la sută proteine, 60 g la sută lipide, 15 g la sută glucide și 2,4 g la sută celuloză. Sînt bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc și iod. Conțin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP și caroten.
După cum ne-a spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din Iași, pe lîngă faptul că sînt foarte hrănitoare, nucile au și valoare terapeutică bine definită: "Le sînt recunoscute atît proprietăți laxative cît și antidiareice, virtuți antitoxice la nivelul pielii și circulației limfatice. De asemenea, au acțiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac și intestine: ulcere, dispepsii, iritații, pirozis, diaree, constipație. Unii spun că miezul de nucă le provoacă afte și inflamații bucale, iritații ale mucoasei anale și inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate dacă după consum clătiți gura cu un decoct de salvie sau luați o linguriță de miere de albine. Sfărîmat la mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu provoacă iritație. În cură, doza maximă, nu trebuie să depășească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile, timp de două luni. Se mestecă îndelung".
Nucile proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, dna Petrea recomandă să punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest scop, nucile în coajă se țin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: "Prin conținutul bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism și artroze, în stări precanceroase și tuberculoză, în special tuberculoză osoasă și, de asemenea, la bolnavii de sifilis și blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei și al pielii. Această calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme și impetigo. Conținutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în astenie, întîrzieri de creștere, tulburări ale sistemului nervos, afecțiuni ale pielii, psoriazis și impotență. Nucile sînt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncțiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienței suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual și de menopauză. Nucile conțin tanin și, de aceea, au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ținute în apă cîteva ore, apoi uscate și mîncate".
Pentru persoanele slăbite, cu astenie și surmenaj, dna Petrea recomandă următoarea rețetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunțit și amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe: "Contrar unor afirmații, nucile nu fac rău la ficat și nu sînt contraindicate celor cu afecțiuni hepatice, doar că aceștia vor trebui să consume cantități mai mici, stabilindu-și singuri toleranța personală. În orice caz, nu se vor depăși 100 g/zi. De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment prețios, datorită conținutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări și dificultăți de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziția meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste! Datorită conținutului lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie ușoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz și nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu crudități, verdețuri, fructe acide și nu trebuie asociate cu carne, făinoase, produse de patiserie și dulciuri. Prin calitățile și conținutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor".
Extras și folosit cîndva în gospodăriile țărănești, uleiul de nuci este astăzi greu de găsit. Dna dr. Petrea spune că de acest ulei ar putea profita toți cei care suferă de hipercolesterolemie și sînt predispuși la ateroscleroză: "Avînd 73-84 la sută acizi grași polinesaturați, uleiul de nuci se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) și al celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietățile sale anticolesterolice. Conține acid linoleic, linolenic și oleic și foarte puțini acizi grași saturați (palmitic și stearic). Datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturati sau esențiali, uleiul de nuci este indicat în curele de protecție a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineața, pe nemîncate. Are și proprietăți tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent oscilează între 20 și 40 g/zi, în funcție de necesarul de lipide. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nuci".
Este posibil, spune dna dr. Petrea, ca astăzi să nu se mai producă ulei de nuci și din cauza faptului că acesta este destul de pretențios la păstrare, rîncezind foarte ușor. Se poate păstra, totuși, un timp scurt, la frig și întuneric. (C.Iacob)
|
|
|