22-06-2002
Printeaza
Trimite pe email
Trimite pe YM
Redimensioneaza
{_include:radio.html}
Vechi credinte despre sarbatoarea Sinzienelor
Noaptea premergatoare sarbatorii Sinzienelor (24 iunie) a fost considerata magica in vechime. Se spune ca atunci infloresc unele plante tamaduitoare (dragaica si sinzienele albe), se puteau face ritualuri menite sa prezica viitorul in dragoste si se puteau vedea zinele dansind, pe cimpuri sau in poieni. Credinta ca in miez de noapte "joaca zinele" frumoase era atit de puternica incit nu putini sperau sa le vada. Insa, o astfel de intilnire era considerata periculoasa si se spunea ca barbatii slabi din fire, daca vad jocul "ielelor", pot sa innebuneasca sau sa se imbolnaveasca, tinjind dupa frumuseti iluzorii, si doar vrajile de dezlegare ii mai puteau salva.
In aceeasi noapte, batrinele adunau flori de sinziene, albe si galbene. Exista credinta, pastrata si astazi in multe sate, ca abia in aceasta noapte plantele ajung la cea mai mare putere vindecatoare, chiar daca au inflorit inainte. Florile culese in noaptea Sinzienelor erau considerate bune pentru alinarea durerilor nasterii si li se asezau in asternut femeilor carora le venea sorocul sa aduca pe lume un copil.
Fetele impleteau cununi, pe care le aruncau seara peste casa. Daca se agata cununa, se spunea ca fata se va marita in acel an, chiar daca inca nu sosisera petitorii, iar femeile din casa stiau ca trebuie sa inceapa pregatirile pentru nunta.
Taranii considerau ca daca in noaptea de Sinziene se vad pe cer Pleiadele va urma o perioada buna pentru semanat. Insa, in ziua de Sinziene nu trebuia sa se semene si sa se adune ciuperci, din credinta ca recolta este "nebuna", aducatoare de boli si suferinta sau afectata de daunatori, pentru ca "ielele" iau mintile celui care seamana sau aduna.
In popor se mai credea ca ziua Sinzienelor este adevaratul miez al verii (solstitiul de vara) si ca, la prinz, soarele se opreste in loc. Multi credeau ca, daca privesc soarele in acest moment, il vor vedea tremurind pe loc, ceea ce le-ar aduce noroc.
Tot in ziua de Sinziene, femeile aduceau la biserica flori de dragaica si sinziene. Buchetelele erau atirnate la ferestre ori la poarta, iar tinerii si copiii le purtau la piept ori la briu, pentru a-i feri de duhurile rele. Florile nu se aruncau, ci se uscau si se pastrau cu grija. Chiar si astazi mai exista credinta ca pot fi folosite iarna drept leac, in special pentru bolnavii de rinichi si cei cu afectiuni ale tiroidei, pentru ca pot "sfarima pietrele" si pot sa "topeasca gusa". Se mai credea ca florile pastrate la piept in ziua de Sinziene pot fi utilizate drept ingrediente magice in caz de iubiri fara sansa, disperate, pe care vrajitoarele de magie neagra le faceau posibile, invocind spiritul nebunesc al "ielelor".
Iuliana Popescu
Noaptea premergatoare sarbatorii Sinzienelor (24 iunie) a fost considerata magica in vechime. Se spune ca atunci infloresc unele plante tamaduitoare (dragaica si sinzienele albe), se puteau face ritualuri menite sa prezica viitorul in dragoste si se puteau vedea zinele dansind, pe cimpuri sau in poieni. Credinta ca in miez de noapte "joaca zinele" frumoase era atit de puternica incit nu putini sperau sa le vada. Insa, o astfel de intilnire era considerata periculoasa si se spunea ca barbatii slabi din fire, daca vad jocul "ielelor", pot sa innebuneasca sau sa se imbolnaveasca, tinjind dupa frumuseti iluzorii, si doar vrajile de dezlegare ii mai puteau salva.
In aceeasi noapte, batrinele adunau flori de sinziene, albe si galbene. Exista credinta, pastrata si astazi in multe sate, ca abia in aceasta noapte plantele ajung la cea mai mare putere vindecatoare, chiar daca au inflorit inainte. Florile culese in noaptea Sinzienelor erau considerate bune pentru alinarea durerilor nasterii si li se asezau in asternut femeilor carora le venea sorocul sa aduca pe lume un copil.
Fetele impleteau cununi, pe care le aruncau seara peste casa. Daca se agata cununa, se spunea ca fata se va marita in acel an, chiar daca inca nu sosisera petitorii, iar femeile din casa stiau ca trebuie sa inceapa pregatirile pentru nunta.
Taranii considerau ca daca in noaptea de Sinziene se vad pe cer Pleiadele va urma o perioada buna pentru semanat. Insa, in ziua de Sinziene nu trebuia sa se semene si sa se adune ciuperci, din credinta ca recolta este "nebuna", aducatoare de boli si suferinta sau afectata de daunatori, pentru ca "ielele" iau mintile celui care seamana sau aduna.
In popor se mai credea ca ziua Sinzienelor este adevaratul miez al verii (solstitiul de vara) si ca, la prinz, soarele se opreste in loc. Multi credeau ca, daca privesc soarele in acest moment, il vor vedea tremurind pe loc, ceea ce le-ar aduce noroc.
Tot in ziua de Sinziene, femeile aduceau la biserica flori de dragaica si sinziene. Buchetelele erau atirnate la ferestre ori la poarta, iar tinerii si copiii le purtau la piept ori la briu, pentru a-i feri de duhurile rele. Florile nu se aruncau, ci se uscau si se pastrau cu grija. Chiar si astazi mai exista credinta ca pot fi folosite iarna drept leac, in special pentru bolnavii de rinichi si cei cu afectiuni ale tiroidei, pentru ca pot "sfarima pietrele" si pot sa "topeasca gusa". Se mai credea ca florile pastrate la piept in ziua de Sinziene pot fi utilizate drept ingrediente magice in caz de iubiri fara sansa, disperate, pe care vrajitoarele de magie neagra le faceau posibile, invocind spiritul nebunesc al "ielelor".
Iuliana Popescu
Printeaza
Trimite pe email
Trimite pe YM
