Evenimentul.ro › Trup şi suflet › Leacuri în caz de indigestii acute sau cronice

30-01-2008 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Leacuri in caz de indigestii acute sau cronice Exista multe persoane care sufera in permanenta de tulburari digestive. Mesele prea rapide, cu un meniu prost alcatuit, insotite de prea multe lichide, grasimile, alimentele inghitite fara a fi mestecate suficient, intoleranta la zahar, amidon sau grasimi, hrana prea abundenta, aerofagia, angoasa sau tensiunea nervoasa nu sint decit citeva dintre numeroasele cauze ale indigestiei. Cind ajunge in faze cronice, aceasta mai este numita si dispepsie. Simptomele cele mai obisnuite ale dispepsiei sint arsurile la stomac, limba incarcata, gazele, greutatea si durerea de stomac aparute dupa masa, gustul si mirosul neplacut al gurii, greata si, uneori, greutatea in respiratie si palpitatiile. Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, printre alimentele care produc indigestii si intretin dispepsia sint carnea de porc, pasare si peste, acestea avind cantitati mari de fosfor si sulf ce duc la producerea de acizi. Continutul acid al brinzeturilor, oualor, cerealelor si tuturor semintelor este apropiat de cel al carnii. Pentru evitarea si combaterea acestor neplaceri digestive exista plante medicinale care stimuleaza si tonifica stomacul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, pentru usurarea digestiei, in mincare se adauga plante ca ghimbirul, mararul, salvia sau menta. Adaugata in mazare, menta reduce formarea de gaze si faciliteaza digestia. Maghiranul este folosit si el in acest scop. Planta este utilizata in bucatarie pentru a compensa, prin calitatile sale stimulatorii, dificultatea digerarii carnii "grele" de porc sau de gisca. Ceaiul de seminte sau radacina de angelica reprezinta si el un leac binecunoscut impotriva flatulentelor (gazelor intestinale). De asemenea, fructele de fenicul, planta denumita si "prietenul stomacului", sint folosite atit in bucatarie, cit si in medicina populara. Vechile retete recomanda fructele de fenicul ca favorizind digestia pestelui, a fasolei, mazarii, verzei si brinzeturilor.

Tel. 0232 246 000 | Fax. 0232 246 002 | Zapp. 0788 246 000 | contact@evenimentul.ro

O singură prelevare de organe în opt luni!
Moartea transplantului
Centrul Regional de Transplant din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi a intrat în… moarte clinică. De la începutul anului, la Iaşi s-a efectuat o singură intervenţie de prelevare de organe, în condiţiile în care finanţarea instituţiei s-a făcut doar pe hârtie. Medicii care îi susţineau activitatea au plecat astfel în străinătate sau şi-au văzut de alte treburi, iar alţii dispuşi să facă muncă voluntară încă nu-şi anunţă intenţia de a le lua locul.

Ca o ironie a sorţii, chiar şi un medic ieşean a aşteptat o mână de ajutor din partea colegilor săi, dar aceştia nu au reuşit să-l ajute deşi îl puseseră în capul listei de aşteptare pentru un transplant hepatic. Viaţa lui a fost salvată însă de un grefon găsit într-un alt centru din ţară. Nu toţi bolnavii au însă un asemenea noroc, zeci de suferinzi din Moldova figurând de ani buni doar pe lista celor care aşteaptă un ficat nou.
» Citeste articol

30-01-2008


Printeaza	Trimite pe email
Trimite pe YM	Redimensioneaza

Untitled Document

Ascultaţi acum live

Leacuri în caz de indigestii acute sau cronice

Există multe persoane care suferă în permanenţă de tulburări digestive. Mesele prea rapide, cu un meniu prost alcătuit, însoţite de prea multe lichide, grăsimile, alimentele înghiţite fără a fi mestecate suficient, intoleranţa la zahăr, amidon sau grăsimi, hrana prea abundentă, aerofagia, angoasa sau tensiunea nervoasă nu sînt decît cîteva dintre numeroasele cauze ale indigestiei. Cînd ajunge în faze cronice, aceasta mai este numită şi dispepsie. Simptomele cele mai obişnuite ale dispepsiei sînt arsurile la stomac, limba încărcată, gazele, greutatea şi durerea de stomac apărute după masă, gustul şi mirosul neplăcut al gurii, greaţa şi, uneori, greutatea în respiraţie şi palpitaţiile.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, printre alimentele care produc indigestii şi întreţin dispepsia sînt carnea de porc, pasăre şi peşte, acestea avînd cantităţi mari de fosfor şi sulf ce duc la producerea de acizi. Conţinutul acid al brînzeturilor, ouălor, cerealelor şi tuturor seminţelor este apropiat de cel al cărnii. Pentru evitarea şi combaterea acestor neplăceri digestive există plante medicinale care stimulează şi tonifică stomacul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, pentru uşurarea digestiei, în mîncare se adaugă plante ca ghimbirul, mărarul, salvia sau menta.

Adăugată în mazăre, menta reduce formarea de gaze şi facilitează digestia. Măghiranul este folosit şi el în acest scop. Planta este utilizată în bucătărie pentru a compensa, prin calităţile sale stimulatorii, dificultatea digerării cărnii "grele" de porc sau de gîscă. Ceaiul de seminţe sau rădăcină de angelică reprezintă şi el un leac binecunoscut împotriva flatulenţelor (gazelor intestinale). De asemenea, fructele de fenicul, plantă denumită şi "prietenul stomacului", sînt folosite atît în bucătărie, cît şi în medicina populară. Vechile reţete recomandă fructele de fenicul ca favorizînd digestia peştelui, a fasolei, mazării, verzei şi brînzeturilor.