30-01-2008 Printeaza Trimite pe email Trimite pe YM Redimensioneaza {_include:radio.html} Leacuri in caz de indigestii acute sau cronice Exista multe persoane care sufera in permanenta de tulburari digestive. Mesele prea rapide, cu un meniu prost alcatuit, insotite de prea multe lichide, grasimile, alimentele inghitite fara a fi mestecate suficient, intoleranta la zahar, amidon sau grasimi, hrana prea abundenta, aerofagia, angoasa sau tensiunea nervoasa nu sint decit citeva dintre numeroasele cauze ale indigestiei. Cind ajunge in faze cronice, aceasta mai este numita si dispepsie. Simptomele cele mai obisnuite ale dispepsiei sint arsurile la stomac, limba incarcata, gazele, greutatea si durerea de stomac aparute dupa masa, gustul si mirosul neplacut al gurii, greata si, uneori, greutatea in respiratie si palpitatiile. Dupa cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, printre alimentele care produc indigestii si intretin dispepsia sint carnea de porc, pasare si peste, acestea avind cantitati mari de fosfor si sulf ce duc la producerea de acizi. Continutul acid al brinzeturilor, oualor, cerealelor si tuturor semintelor este apropiat de cel al carnii. Pentru evitarea si combaterea acestor neplaceri digestive exista plante medicinale care stimuleaza si tonifica stomacul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, pentru usurarea digestiei, in mincare se adauga plante ca ghimbirul, mararul, salvia sau menta. Adaugata in mazare, menta reduce formarea de gaze si faciliteaza digestia. Maghiranul este folosit si el in acest scop. Planta este utilizata in bucatarie pentru a compensa, prin calitatile sale stimulatorii, dificultatea digerarii carnii "grele" de porc sau de gisca. Ceaiul de seminte sau radacina de angelica reprezinta si el un leac binecunoscut impotriva flatulentelor (gazelor intestinale). De asemenea, fructele de fenicul, planta denumita si "prietenul stomacului", sint folosite atit in bucatarie, cit si in medicina populara. Vechile retete recomanda fructele de fenicul ca favorizind digestia pestelui, a fasolei, mazarii, verzei si brinzeturilor.
spacer
Respirăm prafȘantierele și traficul rutier ne periclitează sănătatea
Respirăm praf
Mizerie, gropi, trafic intens și praf -acesta este peisajul predominant în cele mai multe cartiere ieșene. Practic, în acest moment, zonele în care nu există deschis vreun șantier pot fi numărate pe degetele unei singure mâini. Cu excepția Copoului, în restul orașului se respiră praf, exemplul cel mai elocvent oferindu-ni-l centrul Iașului. Șantierul Palas, lucrările de la Hala Centrală și Golia, traficul rutier de pe Ștefan cel Mare reprezintă cei mai importanți factori de poluare.

În ceea ce privește efecteleasupra sănătății, acestea nu au întârziat să apară. Concentrația ridicată de pulberi în suspensie - un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid cu diametrul mai mic de 10 micrometri – cauzează neplăceri în special pensionarilor și copiilor, în ultima vreme semnalându-se înmulțirea cazurilor de alergii, conjunctiviteși astm bronșic. Este, să recunoaștem, un tribut prea mare plătit pentru o așa-zisă dezvoltare economică, nemaivorbind de faptul că mizeria rămasă după topirea zăpezilor oferă trecătorilor o imagine dezolantă.
» Citeste articol

spacer
30-01-2008


Printeaza articolul Leacuri în caz de indigestii acute sau cronicePrinteaza Recomanda articolul Leacuri în caz de indigestii acute sau cronice Trimite pe email
Trimite prin Yahoo Messenger articolul Leacuri în caz de indigestii acute sau croniceTrimite pe YM Redimensioneaza

Untitled Document


Leacuri în caz de indigestii acute sau cronice

Există multe persoane care suferă în permanență de tulburări digestive. Mesele prea rapide, cu un meniu prost alcătuit, însoțite de prea multe lichide, grăsimile, alimentele înghițite fără a fi mestecate suficient, intoleranța la zahăr, amidon sau grăsimi, hrana prea abundentă, aerofagia, angoasa sau tensiunea nervoasă nu sînt decît cîteva dintre numeroasele cauze ale indigestiei. Cînd ajunge în faze cronice, aceasta mai este numită și dispepsie. Simptomele cele mai obișnuite ale dispepsiei sînt arsurile la stomac, limba încărcată, gazele, greutatea și durerea de stomac apărute după masă, gustul și mirosul neplăcut al gurii, greața și, uneori, greutatea în respirație și palpitațiile.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, printre alimentele care produc indigestii și întrețin dispepsia sînt carnea de porc, pasăre și pește, acestea avînd cantități mari de fosfor și sulf ce duc la producerea de acizi. Conținutul acid al brînzeturilor, ouălor, cerealelor și tuturor semințelor este apropiat de cel al cărnii. Pentru evitarea și combaterea acestor neplăceri digestive există plante medicinale care stimulează și tonifică stomacul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, pentru ușurarea digestiei, în mîncare se adaugă plante ca ghimbirul, mărarul, salvia sau menta.

Adăugată în mazăre, menta reduce formarea de gaze și facilitează digestia. Măghiranul este folosit și el în acest scop. Planta este utilizată în bucătărie pentru a compensa, prin calitățile sale stimulatorii, dificultatea digerării cărnii "grele" de porc sau de gîscă. Ceaiul de semințe sau rădăcină de angelică reprezintă și el un leac binecunoscut împotriva flatulențelor (gazelor intestinale). De asemenea, fructele de fenicul, plantă denumită și "prietenul stomacului", sînt folosite atît în bucătărie, cît și în medicina populară. Vechile rețete recomandă fructele de fenicul ca favorizînd digestia peștelui, a fasolei, mazării, verzei și brînzeturilor.



Adauga comentariul tau