Franța refuză extrădarea 'prințului' Paul de România

„Prințul” Paul de România nu va fi extrădat în România din Franța, în urma deciziei definitive a Curții de Apel de la Paris.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, susține că este căutată o soluție pentru reluarea procesului de extrădare.

Paul Philippe Al României a fost dat în urmărire internațională la 18 decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat definitiv în România la trei ani şi patru luni închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa și a pădurii Snagov. După condamnarea sa în dosarul Ferma Băneasa, prințul Paul a fugit din țară, fiind depistat la Paris.

Alina Gorghiu susține că Franța a invocat drept motiv compunerea nelegală a completului de judecată din România. Se spune că unul dintre judecători nu ar fi depus jurmănântul la învestirea în funcție.

Cazul lui Paul

Paul a fost găsit vinovat că a colaborat cu alți complici pentru a recupera proprietăți pe care le considera a fi ale sale în calitate de moștenitor al penultimului rege al României, Carol al II-lea (1930-40).

„Prințul” se numără printre cele 18 persoane condamnate pentru aceste scheme - despre care se crede că au costat statul român 145 de milioane de euro (159 de milioane de dolari). Printre aceștia se numără și oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein și Beny Steinmetz.

„Nu am făcut nimic ilegal sau greșit, am încredere că Franța mă va scoate din acest coșmar”, a declarat Paul în fața unei curți de apel la 4 octombrie 2023.

Paul însuși - care are cetățenie britanică, franceză și română - s-a întors să locuiască în țară în anii 1990

Unchiul său Regele Mihai, ultimul rege al României, nu l-a recunoscut ca făcând parte din familia regală și a murit în 2017.

Paul susține acum că încercările sale de a-și revendica moștenirea regală de proprietăți, terenuri și opere de artă clasice reprezintă adevăratul motiv al urmăririi sale penale.

Paul a lansat, de asemenea, o acțiune în justiție pentru a recupera tablourile scoase din România de unchiul său Mihai I în 1947, inclusiv două lucrări ale maestrului renascentist El Greco.