„Gastronomia românească nu este doar despre gusturi, ci și despre povești”

 Cu rădăcini adânc în istorie și influențe diverse, gastronomia românească este o artă vie, care evoluează încet, păstrând în același timp esența autentică. De la bucătăria țărănească, simplă și autentică, la preparatele sofisticate ale bucătăriei boierești, fiecare bucată de pâine, fiecare mâncare pregătită cu migală are o poveste de spus. De la sarmale și mămăliga îmbietoare, la delicioasele plăcinte și dulciuri tradiționale, fiecare gust este o călătorie prin istoria și cultura noastră bogată.

Dar gastronomia tradițională românească nu este doar despre alimente și rețete. Este un ambasador al valorilor noastre, o modalitate de a celebra comunitatea și de a ne conecta la rădăcinile noastre. Prin intermediul preparatelor tradiționale, transmitem nu doar gusturi, ci și tradiții, obiceiuri și credințe. Este o formă de comunicare cu cei din jur, un mijloc prin care ne exprimăm afecțiunea și ospitalitatea.

Educarea gusturilor în spirit românesc este o călătorie începută în copilărie și continuată pe tot parcursul vieții. De la mesele de familie în care bunicii împărtășesc povești despre rețetele strămoșești, la târgurile tradiționale și festivalurile gastronomice în care se promovează produsele locale și tradițiile culinare, fiecare experiență contribuie la formarea unui gust educat și la cultivarea unei aprecieri profunde pentru gastronomia românească.

Pentru mulți români, mâncarea nu este doar o necesitate, ci este o modalitate de a celebra tradițiile, de a păstra legătura cu trecutul și de a transmite aceste valori mai departe. În fiecare preparat se regăsesc secrete de familie, tehnici transmise din generație în generație și ingrediente locale, crescute cu grijă și respect față de pământul românesc.

Despre toate aceste lucruri am stat de vorbă cu Georgiana Păstrăv, co-fondator al Băcăniei Boierești din Suceava, un loc cu bunătăți premium, pregătite cu suflet.

- „La Băcănie se întâmplă ceva misterios. Ori au niște bunicuțe magice care fac pâine și pun murături, ori pur și simplu sunt senzaționali în ceea ce fac”, spun clienții care trec pragul Băcăniei Boierești din Suceava. Ce basm animă acest proiect care a fascinat gurmanzii?

– Povestea a început acum mai bine de 13 ani, când a apărut primul copil în viața noastră, a mea și a soțului meu, Cosmin. Astfel, deveneam tot mai preocupați de cum îl vom crește și ulterior cum îl vom hrăni, având în vedere că oferta de pe piață nu era tocmai potrivită cu așteptările noastre. Cochetam atunci cu ideea de agricultură, aveam câteva văcuțe Angus cumpărate, aduse tocmai din Austria și Elveția. A apărut astfel ideea de a ne face propriile preparate, de a ne găti mâncarea cu materie primă sigură. În martie 2016, am deschis prima băcănie în cartierul Obcini din Suceava cu speranța că vom reuși ca preparatele noastre să ajungă pe mesele și ale altor oameni care și-ar dori să se alimenteze sănătos. Carmangeria mică a evoluat încetul cu încetul și astfel am demarat construcția unui abator și a unei carmangerii mai mari chiar lângă ferma de vaci și de porci de la Bălăceana, o localitate aflată în apropierea Sucevei.

- Care a fost motivația dumneavoastră principală de a intra în industria alimentară, în special în sectorul produselor premium și a turismului?

- După cum vă spuneam, motivația principală a fost una intrinsecă, aceea de a ne hrăni sănătos pe noi și pe copiii noștri, acum avem trei flăcăi. Din acest considerent nu am fi putut face rabat de la calitate, a fost nevoie să gândim rețete curate, să furăm chiar rețete vechi de cârnați sau alte afumături, după cum reușeau și bunicii noștri să le meșteșugească, fără să apelăm la conservanți, aditivi sau alte ajutoare. Și pentru că am dorit să închidem cercul, dar și pentru a păstra tradițiile și să contribuim, astfel, la valorificarea lor, în scurt timp au apărut și cele patru căsuțe, vechi de peste 100 de ani, strămutate din localități din zona Sucevei, care au contribuit la definirea a ceea ce astăzi este Vatra Boierească, un resort turistic situat în Cacica, chiar în inima Bucovinei, în care preparatele Băcăniei Boierești sunt la loc de cinste, alături de alte produse de la colaboratori locali.

- Ce strategii folosiți pentru a menține autenticitatea și tradiția într-o industrie care poate fi dominată de tendințe și schimbări rapide?

- Inovația și trendurile sunt binevenite, ne ajută să ne promovăm, să ajungă mesajul nostru la cât mai mulți oameni din România, și nu numai. Profităm de existența lor pentru a ne face cunoscuți, și culegem doar ce poate să ne ajute pe noi în conturarea poveștii. Ne știm viziunea, ne știm misiunea și vrem să creștem încet, organic, până unde ne va fi rânduit. Știm că frumusețea locului unde este situată Vatra Boierească este dată și de oamenii de acolo, dar și de bucatele realizate ca în casa bunicilor. Vrem să ducem mai departe aceste tradiții pentru că ele ne definesc ca nație, ca țară, ca români.

- În ce fel vă implicați în comunitatea locală pentru a promova atât afacerea dvs., cât și valorile pe care le susțineți, cum ar fi calitatea, sustenabilitatea și tradiția?

- Consider că apartenența la o comunitate este foarte importantă pentru ca toți cei care fac parte din ea să se dezvolte, împreună, dar și să contribuie la creșterea vizibilității zonei turistice și înflorirea economiei, în general. Cred în puterea comunității și mă bucur să văd că există inițiative, chiar și în Suceava, prin care instituții publice susțin producătorii locali. Sau chiar cum aceștia răzbesc să își vândă produsele și să câștige clienți, printre marii coloși de pe piață.

În Băcănia Boierească puteți găsi peste 20 de producători locali din zona Bucovinei, din Iași, Bacău și chiar din Maramureș — producători de miere, brânzeturi, dulciuri, zacuști și dulcețuri, sucuri naturale, bere artizanală, condimente și multe altele. Așadar, este un loc în care s-a dezvoltat o mică comunitate în care ne ajutăm reciproc. Invit, pe această cale, și pe alții să ne urmeze exemplul. La Vatra Boierească, cu fiecare ocazie care se ivește, colaborăm cu ansambluri folclorice de copii din zona Sucevei care încântă oaspeții cu jocuri și cântece populare. Aducem și meșteri populari care să dezvăluie din secretele meșteșugurilor prea puțin cunoscute, din păcate.

- Ce rol credeti că joacă experiența culinară și turistică în crearea amintirilor de neuitat ?

- În domeniul turismului, orice experiență pe care ți-o oferă unitatea de cazare este importantă, dar cea mai de preț cred că este partea gastronomică. Și dacă meniul este unul proaspăt, realizat din ingrediente naturale sau dacă preparatelor li se asigură o trasabilitate. Clientul poate să afle toate informațiile, de la cum sunt hrănite animalele și până la ce include salamul pe care îl cumpără din Băcănie și atunci inevitabil clienții capătă încredere și vor reveni sau vor recomanda locația.

La Vatra Boierească servim mâncăruri simple – zamă înăcrită cu borș acru făcut în Băcănie, tochitură de porc, gulaș de vită, balmoș, pui cu smântână sau sarmale, păstrăv prăjit, plăcinte Poale-n brâu, gomboți. Toate încântă gustul oaspeților tocmai pentru că aduc aminte de perioada copilăriei.

- Veți participa cât de curând la Festival de Vin „Hai cu pluta”, primul de acest gen de la Suceava. Ce v-a determinat să acceptați invitația organizatorilor și cum credeți că va fi primit evenimentul fiind știut că Suceava nu este chiar o zonă unde vița-de-vie să fie emblematică?

- Mă bucură că Festivalul „Hai cu pluta” a fost adus de Yvona Mardare (somelierul ieșean care l-a inițiat – n.r.) în Suceava. Este drept că nu a mai fost organizat un eveniment de asemenea amploare în Suceava, dar e cert că a fost așteptat. Iubitorii de vinuri și oameni care știu să aprecieze aromele vinului și să le combine cu mâncăruri, cu siguranță se vor mobiliza și vor fi prezenți în număr cât mai mare. Este o ocazie unică de a ne întâlni cu oamenii din spatele cramelor, unele dintre ele chiar preferatele noastre, de a gusta din numeroasele sortimente de vinuri și de cunoaște mai îndeaproape povestea lor. Sunt încrezătoare că va fi un eveniment reușit!

- Cum îi putem atrage pe oameni către vin? Ce rol joacă educația gastronomică și oenologică pentru cultura unei regiuni ori a unei țări?

- Noi dorim să contribuim la educarea clienților, să le arătăm avantajele consumului de produse naturale, fără conservanți, chiar dacă sunt ușor mai scumpe decât cele din comerț. Însă investiția în sănătatea lor și a familiei lor este pe termen lung. La o astfel de masă, a ști cum să servești un pahar de vin este esențial, mai ales că modul în care se completează mâncarea cu vinul poate augumenta calitatea unei mese.

În primul rând, este nevoie să apară dorința de a cunoaște toate secretele unei bucăți de carne maturată de vită Angus servită alături de un pahar de vin de calitate. Iar dacă aceasta există, atunci se poate face încet încet și educație… cum trebuie combinate, în ce cantități se recomandă a fi servite etc.

- În calitate de femeie de afaceri într-un domeniu predominant masculin, care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat și cum le-ați depășit?

- Nu am simțit greutăți din acest considerent sau impedimente pentru că sunt femeie. Dimpotrivă, cred că mediul antreprenorial a ajuns la etapa în care nu se mai fac astfel de diferențe, atâta timp cât domnii și doamnele dovedesc implicare și pricepere. Avem o afacere de familie, atât eu cât și soțul meu și socrii mei muncim zilnic, consecvent și am toată susținerea lor în ceea ce fac. Dedic timp și fac eforturi tocmai pentru că îmi place, am încredere în produsele și serviciile pe care le oferim, dar pentru a ajunge la acest nivel este adevărat că a fost nevoie de educație, și în domeniul marketingului, al managementul, în domeniul financiar, al producției etc. Sunt o persoană autodidactă, sunt ochi și urechi la ce se întâmplă pe lângă noi, la ce se caută, ce trenduri sunt și imediat pun în aplicare. Consider că oricine poate să învețe și să facă lucruri, numai să își dorească.

- „Locul unde respiri viața de altădată”. La ce vă referiți când spuneți acest lucru și cum s-a schimbat viața? De ce altădată era mai bine?

- „Viață de altădată” este diferită pentru fiecare dintre noi, fiecare a avut o altfel de copilărie, alte experiențe, însă cred că majoritatea rememorăm cu drag această perioadă. Fie că a fost la țară sau în oraș, fie că a fost alături de părinți sau de bunici, viața de altădată a fost una mai pe tihnă, în care reușeam să ne bucurăm de fiecare masă, la care ne strângeam laolaltă toți membrii familiei și povesteam vrute și nevrute. Eu am copilărit la țară, la Rădășeni, cu verișorii mei și chiar și vacanțele, elevă fiind, mă atrăgeau acolo. Ne trezea bunica cu noaptea-n cap și plecam cu căruța la câmp, să muncim pământurile ori îmi dădea de grijă să hrănesc animalele de prin gospodărie cât timp erau plecați, adică era „timp pierdut” în detrimentul jucatului pe uliță cu alți copii. Dar era satisfacția că reușeam să îndeplinesc sarcinile și că o ajutam, atât cât puteam, pe bunica, cea care ne răsfăța cu atâtea bucate simple, ca la Vatra Boierească, dar atât de gustoase tocmai pentru că erau făcute de bunica, ființă dragă nouă. Acum mi se pare dificil să ne mai permitem să petrecem astfel de timp… Parcă timpul ne este inamic, nu ne mai ajunge pentru că provocările sunt zilnice și tot mai multe, pentru că ne dorim să facem tot mai multe și poate că uităm esențialul: să avem grijă de liniștea noastră sufletească, în primul rând!

Într-o lume în care viteza domină și tradițiile par a fi lăsate în urmă, gusturile autentice, pline de istorie și povești, ne ghidează adeseori spre rădăcinile noastre culturale. În Moldova, aceste gusturi tradiționale nu sunt doar o simplă experiență culinară, ci sunt parte integrantă a identității naționale și a moștenirii noastre culturale.

Educația gusturilor în spirit românesc începe de la o vârstă fragedă, când copiii sunt familiarizați cu aromele și texturile specifice bucătăriei tradiționale. Prin participarea la prepararea mâncărurilor sau prin degustarea diverselor ingrediente, ei învață să aprecieze bogăția gastronomică a țării lor și să își dezvolte gustul pentru autenticitate.

A consemnat Maura ANGHEL