George Damian explică disoluția unui examen de aproape 100 de ani: Bacalaureatul. Ce a fost acest examen și ce-a ajuns?

Istoricul și ziaristul George Damian a explicat, pe blogul său, ce a fost și ce-a ajuns examenul de Bacalaureat, în contextul în care o asociație de elevi din Constanța a cerut abolirea acestuia.

Damian arată că la începuturi, Bacalaureatul a fost un examen greu, „o chestie de viață și de moarte” și era format din șase materii: română, o limbă străină, istorie, geografie plus materii specifice profilului (uman, real, modern) latină-greacă, filosofie/ matematică, fizică/ biologie, chimie.

„După bacalaureat urmau examenele de admitere în facultate. În vara anului 1935 Jeni Acterian a susținut 26 de examene ca să treacă de la liceu la facultate. Mircea Eliade și-a amânat bacalaureatul în toamnă pentru că nu se simțea pregătit. Bacalaureatul nu era pentru oricine, de aici și pozele cu „absolvenții bacalaureatului promoția 1932” în care apar 10-12 băieți.”, a scris Damian.

O asociație de elevi a cerut desființarea bacalaureatului. Momentul este bun: anul viitor se împlinesc 100 de ani de la introducerea examenului de bacalaureat în România, am avut minunea asta vreme de 100 de ani, elevii au ajuns la concluzia că nu le trebuie, asta este, renunțăm la bacalaureat după un secol, în cadru festiv.

Motivele solicitării de mai sus: 1) accentul pus pe memorare în sistemul de învățământ românesc, cantitatea mare de informație care trebuie memorată; 2) materia predată este învechită și nu are relevanță pentru ziua de azi (opere literare de la 1800); 3) examenul este o formalitate care nu testează real cunoștințele elevilor.

Bacalaureatul ca mecanism de verificare și atestare a nivelului de cultură generală într-adevăr este un eșec sistemic în România de azi. Traseul educațional este incoerent și nu creează utilizatori independenți, ci solicită doar demonstrarea unei capacități de memorare într-un anumit moment pentru un număr limitat de subiecte (și ăla în scădere). Majoritatea spun că vor învăța la facultate ceea ce le trebuie – însă la facultate lipsa de cultură generală și ultra-specializarea practicate în liceu îi împiedică să învețe în mod real, au un nivel de memorare limitat, le lipsește capacitatea de abstractizare, nu știu cum să învețe dincolo de memorare. În mare cam acesta ar fi istoria procesului de disoluție a bacalaureatului.

Articolul complet poate fi citit:AICI

PS Elevii care cer eliminarea bacalaureatului în România se împușcă în picior: pentru admiterea la orice universitate din UE au nevoie de diploma de bacalaureat.