Ce mâncau domnitorii români? Pe timpul lor nu existau cartofi, roșii sau porumb. Mihai Viteazul, primul domnitor care a mâncat roșii

 

 Când privim înapoi în timp, la obiceiurile alimentare ale strămoșilor noștri, descoperim o realitate surprinzătoare și captivantă. Decebal, Ștefan cel Mare sau Vlad Țepeș, figuri istorice care și-au lăsat amprenta în mentalul colectiv, nu au avut niciodată ocazia de a savura mămăliga, cartofii prăjiți sau o salată proaspătă de roșii. O călătorie în istoria alimentară a poporului român dezvăluie detalii fascinante despre evoluția bucătăriei noastre. 

Dacii și romanii

Dacii, strămoșii noștri, se hrăneau în principal cu varză și brânză, fiind alimente de bază în dieta lor. Pe de altă parte, romanii acordau o atenție deosebită cepei, măslinelor și usturoiului, influențând bucătăria noastră. Trebuie precizat că în acea perioadă nu existau porumb, cartofi sau roșii în meniul lor, deoarece aceste legume au fost introduse în Europa abia odată cu descoperirea Americii de către Fernando Magellan și Cristofor Columb.

Cartoful, astăzi omniprezent în bucătăria noastră, a pășit pe meleagurile europene în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, odată cu colonizarea Americii de Sud de către spanioli. Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș nu au avut ocazia să se bucure de gustul cartofilor prăjiți, iar primele culturi ale acestei legume în România au apărut abia după anul 1800. 

Mihai Viteazul, primul domnitor care a mâncat roșii

Același lucru se poate spune și despre porumb, care a devenit parte integrantă a dietei europene după colonizarea Americilor. Mihai Viteazul, în timpul unificării Țărilor Române, nu avea cunoștințe despre mămăligă, deoarece primele culturi  de porumb au apărut în Transilvania în jurul anului 1650.

Roșiile, omniprezente în zilele noastre, au ajuns în Europa doar după colonizarea Americii de Sud de către spanioli. Mihai Viteazul a fost probabil primul domnitor român care a gustat această legumă, iar cultivarea lor în bazinul Mării Mediterane a început abia în jurul anului 1550. 

Mierea, unicul desert al dacilor

Dacii erau mândri de mierea lor, care era și singurul desert al epocii. Zahărul a apărut în Europa mult mai târziu, în jurul anului 1650, iar prima fabrică de zahăr s-a înființat în România în jurul anului 1830, în judeţul Sălaj de astăzi.

Strămoșii noștri consumau carne de vită, porc, găină și vânat. Carnea de curcan și tutunul au fost aduse în Europa după colonizarea Americilor. Astfel, o retrospectivă asupra istoriei alimentare a poporului român dezvăluie că, de-a lungul secolelor, bucătăria noastră a evoluat semnificativ, integrând ingrediente și preparate noi ca urmare a schimbărilor și noilor descoperiri.